Data de 21 iulie, Ziua Banatului sau 303 ani de la Pacea de la Pojarevăț din 21 iulie 1718, a fost marcată la Biblioteca Germană ,,Alexander Tietz” din Reşiţa. La eveniment a fost prezentă delegaţia formată din Mariana Stratulat, directoare a C.P.E. ,,Libertatea”, Valentin Mic, director adjunct şi redactor responsabil a.i. al săptămânalului „Libertatea”, dr. Eufrozina Greoneanț, colaboratoare la săptămânalul ,,Libertatea”, autoare a mai multor volume de studii ştiinţifice şi jurnalista Adriana Petroj. Scopul vizitei a fost prezentarea Casei de Presă şi Editura ,,Libertatea”. Vizita s-a realizat prin intermediul doamnei profesoare Maria Radu Nowak. „De Ziua Banatului, cu prieteni printre prieteni” spune genericul. Așa am fost primiți și noi, prieteni printre prieteni, de către organizatorii evenimentului printre care sunt și colaboratori acerbi ai săptămânalului ,,Libertatea”.
La începutul evenimentului, a luat cuvântul Erwin Josef Ţigla, președintele Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin, respectiv Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa. Redăm în continuare declarațiile domnului Țigla: ,,Dacă în urmă cu trei ani am fost la Pojarevăț, iată că astăzi avem la Reșița oaspeți deosebiți, oaspeți din Banatul sârbesc, oaspeți ai etniei române de dincolo de graniță. Pe scurt o să vă povestesc despre importanța acestei zi de 21 iulie. În perioada 1714-1718 otomanii au avut mai multe succese împotriva Veneției și în luptele purtate în Grecia, dar au fost înfrânți la Petrovaradin în 1716 de către trupele imperiale habsburgice conduse de prințul Eugen de Savoia. Tratatul a reflectat de jure situația militară existentă de facto în acel moment: Imperiul Otoman a pierdut Banatul Timișoarei, Serbia de Nord (inclusiv Belgradul), nordul Bosniei și Oltenia în favoarea Casei de Habsburg. Veneția și-a pierdut posesiunile din Peninsula Pelopones și din Creta, câștigate prin Tratatul de la Karlowitz, păstrând doar Insulele Ioniene și Dalmația. Belgradul și Oltenia au fost obținute ulterior înapoi de Imperiul Otoman în 1739 prin Tratatul de la Belgrad. De notat că din punct de vedere juridic, conform tratatelor semnate anterior, Imperiul Otoman nu avea dreptul să cedeze teritorii precum Oltenia (1718), Bucovina (1775) sau Moldova dintre Prut și Nistru în anul 1812, de atunci încoace denumită Basarabia, deoarece nu erau provincii ale lui, ci aparțineau principatelor creștine tributare, Țara Românească și Moldova. Voievozii atunci la putere, respectiv Ioan Mavrocordat în Țara Românească și Grigore III Ghica în Moldova, precum și mitropolitul Veniamin Costache, au protestat, însă zadarnic. Tratatul de la Belgrad a fost un tratat de pace semnat la 18 septembrie 1739, în Belgrad (Serbia), între Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic. Astfel se punea capăt conflictului care durase timp de doi ani (1737-1739), în care habsburgii, împreună cu Imperiul Rus, a luptat împotriva otomanilor. Prin acest tratat, habsburgii cedau Serbia de Nord cu Belgradul otomanilor, iar Oltenia, câștigată prin Tratatul de la Pojarevăț în 1718, Valahiei, controlată de otomani, stabilind linia de demarcație de-a lungul râurilor Sava și Dunăre. Retragerea habsburgică a forțat Rusia să accepte pacea prin Tratatul de la Nisa, ce punea astfel capăt războiului ruso-turc, obținând însă permisiunea de a construi un port la Marea Azov, dorință mai veche a ei. Tratatul de la Pojarevăț din 21 iulie 1718 a fost cel prin care s-a încheiat războiul dintre Imperiul Otoman, pe de o parte și Imperiul Habsburgic și Republica Venețiană, de cealaltă parte. Tratatul a fost semnat la Pojarevăț, în Serbia de nord, pe râul Morava”.
Prof. Radu Maria Novac, colaboratoare fidelă a săptămânalului ,,Libertatea”, a subliniat, într-un discurs emoţional, importanţa acestei vizite. ,,O iubesc pe doamna Mariana Stratulat ca pe fata mea. Nu știu de ce s-a creat această legătură extraordinară între noi două. Poate în primul rând pentru că suntem cărășence. Vreau să vă spun că majoritatea celor care au venit astăzi să mă vadă, au venit de legături de suflet. Vă rog să mă credeți, sunt foarte fericită”. Dânsa a subliniat că prezenţa oaspeților la Reşiţa este strâns legată şi de marcarea celor 303 ani de la semnarea Tratatului de Pace de la Pojarevăţ din 21 iulie 1718. ,,Ziua de 21 iulie 1718 este considerată una dintre cele mai importante pentru istoria Banatului. În urmă cu 303 ani s-a semnat Tratatul de la Pojarevăț între Imperiu Roman de Naţiune Germană şi Imperiul Otoman. În urma Tratatului de la Pojarevăț, Banatul şi alte teritorii stapânite de otomani sunt încorporate Casei de Habsburg. Este, practic, momentul de naştere al Banatului, care a devenit din nou o provincie europeană şi creştină, iar măsurile luate de noua administraţie au reconstruit aproape de la zero o regiune aflată în degringoladă. Ziua de 21 iulie a devenit deocamdată neoficial, dar recunoscută de bănățeni, ca fiind Ziua Banatului”.
Adriana PETROI
Articolul integral îl puteți citi în numărul 31 din 31 iulie 2021
