Ileana Ocolişan Baba este o personalitate marcantă a muzicii populare românești din Voivodina, cu o carieră artistică impresionantă care se întinde pe mai multe decenii. Născută la Torac, în 1949, a crescut într-o atmosferă muzicală, fiind influențată de tradițiile și cântecele populare din Banat.
De-a lungul carierei sale, a fost solistă vocală și membră activă a unor ansambluri renumite, precum SCA „Flacăra” din Torac și SCA „Petru Albu” din Vârșeț. După absolvirea Școlii Pedagogice Superioare din Zrenianin, a continuat să promoveze muzica românească pe diverse scene din țară și din străinătate, iar în paralel, a activat ca redactoare muzicală la Postul de Radio Novi Sad, unde timp de patru decenii a contribuit la realizarea unor emisiuni importante dedicate muzicii populare, ușoare și culte. Este o voce cunoscută și apreciată în domeniul folclorului românesc, cu o vastă experiență în înregistrări și concerte, cu frumoase premii, dar și un promotor al tezaurului folcloric din Voivodina.
Totul a pornit din familie
Ileana Ocolișan Baba povestește despre influența decisivă pe care copilăria petrecută la Torac a avut-o asupra evoluției sale artistice. „Când am fost mică mi-am spus că o să fiu învățătoare. Însă împrejurările ca atare m-au îndreptat în altă direcție. Înlănțuind minunatele amintiri aș începe cu emoționantele seri petrecute acasă, la Torac, în cercul familiei. Seri, în care deseori am avut plăcerea să ne distingem sufletele cu fermecătoarele cântece românești și ale popoarelor din ex Iugoslavia, interpretate la patru voci de mămica Nușca, ticu Lazăr, sora mea Anișoara și de mine. O splendoare de sonoritate muzicală care a sălășluit peste noi și a dominat în căminul nostru modest, dar înnobilat de această încântătoare artă a sunetelor. Încă de la grădiniță, educatoarea Cornelia Frișcan a remarcat talentul surorii mele Anișoara și al meu. Dânsa a fost colegă de clasă cu tatăl nostru, Lazăr, un cântăreț de mâna întâi, precum și fratele lui, Ion Ocolișan Bibu, fiul Ghiță și fiicele lui Ghiță, Georgeta și Mariana Ocolișan. La serbările de la Torac (pe vremea aceea au fost foarte multe) de obicei, mă aflam în primele rânduri: cântam, dansam, recitam… Sfintele sărbători erau prilej de bucurie pentru toți sătenii, dar pentru sora mea, Anișoara, și pentru mine, prilej de însușire a străbunelor colinde pregătite pentru serile de Ajun când mergeam cu colindul, mai întâi la Casa Parohială, apoi la Preotul Todor Baloș, care pe atunci oficia slujba arhierească în lăcașul sfânt de la Toracul Mare și pe urmă pe la vecini și rudenii. Sarcina mămicii a fost să ne învețe colinde, dar și să întocmească cea mai frumoasă și evlavioasă melodie pentru „Apostolul” pe care urma să-l „citesc” în timpul Liturghiilor de sărbători, împreună cu prietena mea, Lia Baloș, fiica preotului.
O etapă premergătoare în sigilarea vocației mele a fost și colaborarea cu renumita Orchestră de Muzică Populară „Lira” și cu vestitul lăutar Vichentie Petrovici Bocăluț care, pe lângă părinții mei, m-a călăuzit în alegerea cântecelor pe care le-am interpretat”, mărturisește ea cu un zâmbet nostalgic.
Aceste prime încurajări i-au deschis drumul spre o carieră care urma să îmbine muzica tradițională românească cu un angajament de a păstra și promova această moștenire culturală.
Activitatea profesională a început-o în învățământ, la Școala Generală „Ivan Goran Kovačić” din Stanišić, o localitate de lângă Sombor, unde a predat cultura muzicală.
Peste patru decenii în fața microfonului
Deși de mică s-a obișnuit cu microfonul în mână, recitând sau prezentându-se ca solistă vocală, totuși marea sa realizare a fost activitatea la Radio Novi Sad, unde a lucrat aproape patru decenii ca redactor și producător muzical. „Radio Novi Sad, instituția în care am fost angajată aproape patru decenii, a avut reguli, unele scrise altele nescrise, dar care trebuiau respectate cu strictețe de membrii redacției muzicale alcătuită din redactori muzicali care aparțineau programelor celor cinci limbi: sârbă, maghiară, română, ruteană și slovacă, în care se transmitea postul respectiv. Astăzi, Radio Novi Sad transmite programe în 16 limbi. Într-o emisiune muzicală, în primul rând trebuia să fie selectate doar melodii și cântece populare autentice, interpretate de orchestrele de muzică populară ale Postului de Radio Novi Sad (existau o perioadă lungă, două orchestre de coarde și una de tamburași) și imprimate în studiourile acestei instituții prestigioase. În ce privește muzica populară românească, selectarea a fost făcută de redactorul muzical și producătorul, la început Ion Laza, apoi Trandafir Jurjovan. Foarte repede pe postul de producător a venit Petru Popa. S-au înregistrat în general cântece și melodii de joc culese de interpreți, din culegerile lui Trandafir Jurjovan, și mai târziu din colecția de culegeri ale lui Niță Frățilă. Astfel, putem spune că redactorul muzical a avut la dispoziție materialul muzical bine selectat pe care l-a promovat oferind ascultătorilor noștri muzică calitativă și autentică. Venind cu un bagaj bogat de cântece și melodii pe care le-am adus de acasă, adunate în sânul familiei și în satul meu natal, ușor mi-a fost să alcătuiesc o selecție de muzică populară instrumentală în ordinea următoare: horă, ardeleană, joc de doi, învârtită, succesiune pe care am știut-o încă de la vârsta de 6 ani, de atunci când împreună cu părinții am mers duminica în curtea bisericii unde cânta faimoasa Orchestră de Muzică Populară „Lira”, condusă de Vichentie Petrovici Bocăluț. Ținând seama de toate acestea, cred că am reușit, prin intermediul emisiunilor muzicale transmise la Postul de Radio Novi Sad, să ocrotim, să păstrăm și să răspândim aceste bunuri spirituale care aparțin poporului nostru”, explică interlocutoarea.
Teodora SMOLEAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 6 din 8 februarie 2025
