Serbia
26
scattered clouds

Asistăm la o creștere drastică a consumului de media

În contextul comunicării, informării și mass-mediei, mai ales când vorbim despre generațiile tinere, un rol important îl are și educația mediatică. În momentul de față informația este accesibilă în orice spațiu și în orice moment prin variate căi de comunicare, platforme online. Esența educației mediatice este de a recunoaște mesajul transmis prin intermediul acelei informații și înțelegerea critică. Cine nu judecă critic nici nu a însușit educația mediatică.

La conferința europeană destinată mass-mediei minoritare, care a avut loc la Novi Sad la finele  lunii noiembrie 2020, printre multe alte informații au fost prezentate și date statistice care confirmă că ,,organizațiile și presa minoritară sunt unica sursă de informații de acest gen în limba maternă a minorităților. Această faptă accentuează importanța presei minoritare pentru societatea și comunitatea noastră. Mass-media minoritară are rol vital în asigurarea informațiilor verosimile care în contextul pandemiei salvează vieți”. Această constatare rezultă din informațiile obținute în cadrul unui sondaj efectuat de organizația FUEN în colaborare cu intergrupul minoritar din Parlamentul European. În acest context, amintim și că sondajele privind  uzul limbilor minoritare în 25 de state, în 43 de grupuri minoritare, au confirmat că în 44,2% din cazuri știrile despre COVID-19 nu au fost accesibile în limbile minoritare.

Pandemia de coronavirus a fost subiectul nr. 1 în toată presa din lume. Informațiile de la proveniența virusului, la simptomele pe care le provoacă și tratamente, până la datele statistice de zi cu zi și informațiile privind imunizarea,  sunt subiecte captivante pentru orice cititor. Oamenii, de obicei,  sunt îngrijorați cum va influența criza asupra lor în viitor, ceea ce poate rezulta cu un consum mai mare de știri.

Prin urmare, nu este surprinzător faptul că asistăm la o creștere drastică a consumului de media. Ofertele furnizorilor de știri au înregistrat o creștere fără precedent a numărului de accesări. Pe timp de pandemie, mass-media, încercând să se adapteze și să facă față amenințărilor,  traversează o perioadă de renaștere. Putem fi oare siguri că nu cădem în capcana dezinformării?

Toate informațiile primite referitoare la coronavirus sunt din presă. Credibilitatea jurnaliștilor, respectiv veridicitatea articolelor citite,  sunt adesea puse sub semnul întrebării. Imaginea formată în mintea sau în atitudinea noastră față de pandemie este rezultatul a ceea ce filtrăm din relatările din mass-media și din conversațiile cu cei apropiați. Reacționăm cu teamă, panicați sau complet lipsiți de griji? Suntem deprimați sau avem speranța că vom face față situației?

Pe de o parte,  criza generată de pandemia de COVID-19 a determinat presa să utilizeze noi forme de promovare și de informare, folosindu-se de podcast și streeming. În condițiile în care a dus lipsă de evenimente,  presa a încercat în acest mod să atragă un public cât mai numeros. Întrebarea este câți dintre oameni pot recepta acele informații prin astfel de conținuturi media nou-apărute, publicul nefiind încă obișnut cu asemenea forme. Pe de altă parte,  criza a redus bugetele publicitare și, totodată, veniturile. Dacă ne gândim mai bine, se pare că acest declin poate fi doar începutul unei crize serioase pe piața media.

În epoca  tehnologizată, când vrând, nevrând suntem prinși în mrejele ei, trebuie să evităm panica, să avem mintea lucidă și să fim în permanență informați. Dar, ce se petrece cu presa tradițională, când toți s-au transferat în sfera online? Presa tradițională luptă pentru supraviețuire, fiindu-i risipită, în aceste vremuri de înspăimântare și înstrăinare, chiar și sursa de venit din publicitate.

Teodora SMOLEAN

Articolul integral îl puteți citi în numărul 2 din 16 ianuarie 2021