Rămas captiv într-un timp trecut, Bișkek este, cu siguranță, unul dintre orașele în care nu aș putea trăi. Majoritatea turiștilor vin să exploreze frumusețile naturale ale Kârgâzstanului, astfel încât impresia voastră va fi cu totul diferită dacă ajungeți aici pentru drumeții montane sau călărie pe cai sălbatici.
Cel mai convenabil mod de a ajunge la Bișkek este cu avionul, din Belgrad, cu escală la Abu Dhabi. Dacă sunteți dornici de aventură, puteți include în călătorie și țările din apropiere: Uzbekistan, Tadjikistan și Kazahstan. În acest caz, vă sfătuiesc să alocați bani pentru biletul de avion, deoarece călătoriile de o noapte cu autobuzul dintr-o țară vecină în alta nu sunt recomandabile, atât din cauza lipsei de confort, cât și pentru faptul că trecerea granițelor se face pe jos. Indiferent de varianta de călătorie aleasă, este recomandat să vă deplasați cu taxiul (descărcați aplicația Yandex), pentru care veți avea nevoie de o cartelă SIM locală. Moneda oficială este somul kârgâz. În timpul șederii mele un euro valora 94 de somi, iar un dolar 84 de somi. Este interesant că deplasările prin oraș sunt foarte ieftine și nu costă mai mult de doi-trei euro.
Dacă decideți să vizitați oraşul Bișkek, trebuie să știți că cetățenii Republicii Serbia nu au nevoie de viză pentru o ședere de până la 90 de zile (același lucru este valabil și pentru Uzbekistan, Tadjikistan și Kazahstan). În ceea ce priveşte cazarea, prețurile medii variază între 20 de dolari (hosteluri) și 40 de dolari (hoteluri de categorie medie). Cea mai bună perioadă pentru vizită este, fără îndoială, sezonul de vară.
Majoritatea obiectivelor turistice din Bișkek pot fi vizitate pe jos într-o singură zi. Exceptând aglomerația de pe cele două bulevarde principale ale orașului (Manas și Ciui), Bișkek nu se remarcă prin traficul haotic, caracteristic marilor orașe.
Interesant este că aproape toți taximetriștii m-au întrebat de unde sunt și ce m-a adus în orașul lor. Au fost interesaţi să afle şi care este situaţia economică în Serbia. Cu aceasă ocazie am aflat, în schimb, care sunt salariile lor medii (300 de euro pentru un loc de muncă cu diplomă de facultate) și pensiile (150 de euro). Poveștile taximetriștilor m-au purtat înapoi în anii ’90 ai secolului trecut, când și în țara mea viața era grea.
Senka D. PAVLOVIĆ ČOTRIĆ
Articolul integral îl puteți citi în numărul 11 din 15 martie 2025