Serbia
37
clear sky

Boban Trailović din Bukovska

Sunt tot mai puțini meșteri care prin munca lor salvează de la uitare obiectele ce se foloseau în trecut zi de zi, precum sunt încălțămintea și hainele, dar și instrumentele muzicale, dintre care unele se utilizau doar în anumite ocazii, iar altele zi de zi, în timp ce oamenii țineau oile la pășune. Una dintre familiile rare care păstrează meșteșugurile vechi este familia lui Boban Trailović din Bukovska.

Boban Trailović s-a născut în satul Bukovska și acolo a terminat școala generală. Și-a continuat studiile la Școala Medie de Mecanică din Kučevo. Faptul că a trăit într-o familie bogată în care se practică meșteșugul a trasat calea vieții lui Boban.Străbunicul meu a fost fierar, dar, dacă ținem cont de lucrurile diferite pe care le-a făcut, mai bine ar fi să spunem că a fost un meșter iscusit. A făcut opinci din piele, puști, cimpoaie, precum și produse din fier forjat. Toate cunoștințele sale le-a transmit generațiilor viitoare, astfel că am reușit să continui munca lui, dar și să o modernizez. Totuși, unele lucruri rămân așa cum le-a început străbunicul. Timpul și schimbările nu au nicio influență asupra lor. Sunt lucruri care fac parte din costumul nostru tradițional.


Este interesantă povestea despre cimpoiul pe care l-a făcut străbunicul și care a avut o mare influență asupra mea. În anul 2005 străbunicul voia să vânde cimpoiul pe care îl am eu acum unui interpret la fluier din Ždrelo. Au stabilit să se întâlnească la Kučevo în ziua marelui târg care are loc de Sfântul Calinic, însă cumpărătorul nu a venit. Străbunicul, probabil dezamăgit, a adus cimpoiul acasă, iar eu am devenit noul proprietar. Cânt la cimpoi și știu să produc cimpoaie, însă tocmai acela are o însemnătate specială pentru mine.


Boban își începe cu aceste cuvinte povestea despre cimpoi și ne spune cum și din ce se produce acest instrument. „În funcție de sunetul pe care vrem să-l obținem folosim două tipuri de lemn – lemn de corn (pentru un sunet mai ascuțit) sau lemn de prun de toamnă (pentru un sunet mai plăcut). Vezica cimpoiului se face din piele de miel. Desigur că există o modalitate prin care se produce cimpoiul. Este nevoie de timp și de efort, însă la final iese un produs valoros care merită tot efortul”.

Cimpoiul este un instrument la care astăzi se cântă rar. Există vreun concurs pentru interpeții la cimpoi? În ce mod salvăm sunetul cimpoiului de la uitare?

Din păcate, sunt foarte puțini oameni, cel puțin în această regiune, care cântă la cimpoi. În trecut, la Osanica, în comuna Zagubica, se organiza Soborul Interpreților la Fluier și Cimpoi. Am participat într-un an la acest sobor și am ocupat locul II. Din păcate, situația actuală a stopat toate activitățile. Sper că acest festival se va organiza din nou. La Kučevo există o manifestare tradițională numită „Homoljski motivi” la care am participat. Am luat parte și la alte manifestări din sat. Înseamnă mult pentru mine participările la Festivalul Internațional al Românilor din Balcani „Joc românesc” la Žitkovica. Am participat la acest festival fie ca solist instrumentist, fie am acompaniat grupuri de dansuri populare cu muzică românească tradițională. Cele mai drage dansuri îmi sunt: oara bătrână, oara măruntă, pre picior…

Jasmina GLIŠIĆ

Articolul integral îl puteți citi în numărul 17 din 24 aprilie 2021