Spiritualitate/Ecumenism

Ce nume şi câte nume dăm copiilor noştri?

Ce nume şi câte nume dăm copiilor noştri?

Suntem în perioada în care sărbătorim Botezul Domnului și pomenim și pe cel ce l-a botezat pe Mântuitorul Iisus Hristos în Iordan, adică pe Sfântul Ioan Botezătorul.

Tocmai de aceea am hotărât să abordez acest subiect, pornind de la experienţa proprie precum şi de la cele ce se întâmplă în ultimii ani din acest punct de vedere, realităţi ce-mi confirmă că suntem extrem de uşor influenţabili atunci când e vorba de numele urmaşilor noştri. Ca să fiu mai pe înţeles, de multe ori suntem contrariați de numele pe care le primesc cei pe care-i botezăm cum şi de faptul că românii dau mai multe nume copiilor lor. Pentru acest subiect voi lua ca suport cele scrise pe părintele profesor dr. Nicolae D. Necula, de la București şi cartea ,,Biserică şi cult pe înţelesul tuturor”, precum şi diferite luari de poziţie sau păreri aparute pe internet.
Înţelepciune iudaică spune că fiecare om are trei nume: un nume este cel pe care-l primeşte de la părinţi, al doilea nume este cel după care îl cheamă alţii, şi al treilea nume este cel pe care şi-l face singur. Dar aceste nume nu sunt trecute toate în acte!
Cât de important este numele ce îl dăm copilului nostru? Face oare vreo diferenţă între oameni numele primit la botez ? În Biblie, vorbindu-se despre Nabal, se spune: ,,….căci cum îi este numele, aşa va fi şi el…”, deci un nume nu este numai descriptiv, dar este şi profetic.
Numele a fost dintotdeauna important pentru om. Este adevărat că funcţia lui cea mai importantă este aceea de identificare unică, dar numele nostrum vorbeşte și despre predecesorii noştri, despre arborele nostru genealogic, care poate fi pentru unii motiv de mândrie, iar pentru alţii, o cruce grea.
Poate fi dat numele la întâmplare? Cu siguranţă că nu. Este o responsabilitate să dai un nume copilului tău şi tocmai de aceea merită să ne gândim bine înainte de luarea unei decizii.
Pentru noi creştinii, numele au o importanţă deosebită și, prin tradiţie, se caută ca unul din numele alese să fie un nume de sfânt, fie sfântul sărbătorit în ziua naşterii copilului, fie un sfânt sub a cărui purtare de grijă se doreşte a fi pus copilul. Un alt criteriu de alegere a numelui este semnificaţia lui, pornind de la etimologia lui. Desigur, există numeroase alte tradiţii de alegere a numelor pentru copii, printre cele mai răspândite fiind de exemplu folosirea numelui bunicului sau al naşului.
Ce se întâmplă în realitate? În ultimii 30 de ani am botezat foarte mulţi copii, dar dacă până în 1989 doar o anumită populaţie minoritară folosea nume neobişnuite, după evenimentele din acea iarnă sângeroasă, numele deosebite au devenit aproape o obişnuinţă. Mi s-a întâmplat să botez copii cu numele Lămâia sau Pardalian ( aşa scris în acte!), Vandame, Zita sau Vandana dar acestea erau doar excepţii.
Din momentul în care românii au început să aibă mai multe programe la televizor şi mai multe filme (îndeosebi telenovele), au început să apară şi alte nume în registrele botezaţilor de pe la parohii. Am botezat astfel copii cu numele Diego, Jessica, Vanessa, Orlando, Kevin, Patric, Nikolas, Ronaldinio, Fernando dar şi Rambo, Jose Armando, Sclava Isaura, Mercedes, Salome sau Bruce Lee. Există deci o dorinţă snoabă de a pune copiilor nume străine în funcţie de fotbalistul preferat sau actriţa ce place mamei şi mai nou, după ţara în care se naşte copilul sau trăiesc părinţii. Nimeni nu gândeşte însă ce ridicolă alăturare de nume se crează. Vă dau câteva exemple, cu nume obișnuite printre români: Popescu Ronaldinio, Ursu Fernando sau Busuioc Stephanie – Melanie – Ariadna sau chiar Urzică Brendon.

Pr. Petru Berbentia

Articolul integral îl puteți citi în numărul 1 din 8 ianuarie 2022