Editorial

Cultura eminesciană ne readuce la valoare

Cultura eminesciană ne readuce la valoare

Vineri, 15 ianuarie 2021. O nouă zi în calendarul anului care e încă tânăr. Și nu e o zi oarecare; e o zi cu dublă însemnătate: e data la care se împlinesc 171 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu și, implicit, e Ziua Culturii Naționale.

Îl mai citim pe Eminescu astăzi, în 2021? Iată o întrebare care i-ar putea supăra pe mulți. Să o punem altfel: Ce obținem dacă îl citim astăzi pe Eminescu sau dacă revenim la opera lui?

„Da cine a reușit să-l ajungă pe Eminescu? Eu de-abia încep să-l citesc, ca să-l pot înțelege” – spunea Grigore Vieru. De aici derivă următoarele întrebări: Cum să îl înțelegem pe Eminescu?

Cum să îi percepem opera ,,variată” și ,,complexă”? O clișeizăm dacă o descriem așa, dar dacă ne gândim mai bine realizăm că i se pot atribui aceste calificative. Să ne gândim totuși ce înseamnă ele.

Când spunem ,,variată” ne referim la multitudinea de specii literare pe care le-a cultivat Eminescu în poezie: glosa, doina, idila, elegia, idila, satira…. A scris și proză, dar mai redusă ca număr decât poezia. Motivele poeziei eminesciene și împletitura de teme (viața și moartea, geneza, natura și dragostea… – cele din urmă fi ind două teme care nu pot fi despărțite la Eminescu) au dat texte care se numără printre cele mai frumoase creații ale literaturii române.

O altă componentă a operei sale poetice sunt procedeele de limbaj și de expresivitate, lui Eminescu fiindu-i caracteristic, între altele, unul dintre cele mai cunoscute oximoroane: dureros de dulce.

Marina ANCAIȚAN

Articolul integral îl puteți citi în numărul 2 din 16 ianuarie 2021