Gustar (gustatul ritual al boabelor de struguri) sau Secerar (luna secerișului) este una din lunile în care abundă recolte de tot soiul. Acum se încheie secerișul, satul se pregătește pentru arăturile de toamnă, femeile pregătesc rezervele pentru iarnă.
August, numit în popor Gustar, Gustea, Secerar sau Măsălar, are în cursul său o seamă de sărbători pastorale, însoţite de un întreg alai de obiceiuri şi superstiţii, cele mai multe făcând parte din calendarul agricol şi cel pastoral. El începe cu două săptămâni de post, Postul Adormirii Maicii Domnului, care se socoteşte a fi tot atât de mare ca Postul de dinaintea Paştelui, din care se zice că este chiar rupt. Se spune că Postul Paştelui ţinea nouă săptămâni, dar oamenii intrau în primăvara prea slăbiţi şi, de aceea, s-au rupt două săptămâni din el şi s-au pus înaintea Sânta-Mariei Mari, când e belşug de legume şi zarzavaturi.
Sărbători importante: 1 august – Macaveii; Ziua Crucii, 6 august – Probejenia (Schimbarea la Față), 15 august – Sfânta Maria Mare și 29 august – Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul.
Macabeii și Ziua Crucii
Data de 1 august este una importantă atât în calendarul tradițiilor populare, cât și în cel ortodox. Și asta pentru că, într-o singură zi, se petrec patru momente de seamă: începe Postului Adormirii Maicii Domnului, se celebrează Ziua Crucii și Ziua Ursului și se pomenesc cei 7 Sfinți Mucenici Macabei. Și toate trebuie respectate cum se cuvine.
Despre cei 7 Sfinți Mucenici Macabei, pomeniți pe 1 august, se știe că au fost frați evrei, foarte credincioși. Trăind pe vremea împăratului Antioh, care voia să distrugă neamul evreiesc, au fost chinuiţi până la moarte într-un cuptor plin de jar şi foc.
Sărbătoarea Scoaterii Sfintei Cruci coincide cu Postul Adormirii Maicii Domnului şi începe la 1 august. În această zi, era obiceiul la Constantinopol de a scoate Lemnul Sfânt din palatul imperial în procesiune până la Catedrala Sfânta Sofia. Mai mulți preoți și diaconi o tămâiau, iar mulțimea se oprea pe parcurs la o fântână cu un baptisteriu, unde se făcea binecuvântarea apei. Apoi, Sfânta Cruce era pusă pe masa altarului Sfintei Sofia.
Macaveii ursului și stupilor
În mitologia românească, ursul este atât un animal de temut, cât și un zeu important. Și asta pentru că era păgubos, stricăcios, dând iama în turme, în culturile de porumb și în stupii cu miere. De aceea, oamenii i-au dedicat, de-a lungul vremii, mai multe sărbători, pentru a-l îmbuna: Martinii de toamnă sau Împuiatul Urșilor (1 august), Martinii de iarnă (1-3 februarie), Ziua Ursului (2 august), Sâmbăta Ursului, cu o săptămână înaintea Moşilor de Florii. Oamenii mai cred că ursul vindecă boli ale copiilor.
