Tradiții

Mesageră a culturii săcălăzene

Mesageră a culturii săcălăzene

Asociația Culturală ,,Armonia” din Săcălaz-România s-a născut din ideea de a coagula gânduri, suflete și acțiuni în folosul comunității, cât și a consolida legăturile cu diferite comunități din țară, și, ce este mai important, cu frații români din Voivodina.

În urmă cu treisprezece ani, mai precis pe 10 octombrie 2009, câțiva săcălăzeni au înființat această asociație, prima din istoria seculară a localității Săcălaz. Au mai existat asociații cu diferite activități, dar a etniei germane, a șvabilor, care timp de 250 de ani au trăit pe aceste tărâmuri din pusta Banatului, începând din anul 1765. Actuala populație care s-a stabilit pe aceste meleaguri printre șvabii săcălăzeni, după terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, a transformat localitatea într-una pur românească, așa cum a fost până în 1767, când românii din Săcălaz au fost strămutați forțat la Torac.

După plecarea definitivă a etnicilor germani, înainte și după Revoluția din 1989, românii veniți de peste tot și din toate județele României, au adus cu ei obiceiuri și datini, porturi și jocuri diferite, fiecare din zona din care a venit. De aceea, săcălăzenii sunt mereu în căutarea unui numitor comun în cultura săcălăzeană, prin implicarea elevilor din școală, a tinerilor care mai sunt în localitate, și nu în ultimul rând, implicarea celor mai vârstnici. Precum spunea ,,Sfântul Ardealului”, părintele Arsenie Boca: ,,Neimplicarea celor educați și cu cei șapte ani de acasă, în viața comunității, echivalează cu o sinucidere colectivă.”

Conviețuirea într-o așa asociație a mai multor persoane cu rădăcini diverse, demonstrează că idealurile și gândurile comune duc la unire, prietenie și colaborare, așa cum au reușit săcălăzenii, chiar dacă originea componenței lor provine din Moldova, Oltenia, Ardeal și Banat. Ei au urmat și urmează exemplul atât de pregnant al Banatului, unde de secole au conviețuit împreună diferite etnii, care, fiecare își aveau cultura lor pe care au perpetuat-o de-a lungul timpului până în zilele noastre.

Florin RAȘA

integral îl puteți citi în numărul 49 din 3 decembrie