Portul popular bănățean: între meșteșug ancestral și identitate

La manifestarea „Coș de tei ca la Coștei şi roadele verii”, organizată de Asociația Femeilor „Valea Teiului” din Coștei, pe lângă tradiționala competiție de alegere a celui mai frumos stand și a celui mai frumos coș cu fructe, la inițiativa prof. Veronica Stefan, președinta asociației, a fost introdus un element nou – prezentarea unui obiect de port popular.

La ediția din acest an, fiecare asociație participantă a ales un reprezentant care a vorbit despre obiectul specific satului lor și despre modul în care acesta se realizează. Vă vom prezenta câteva fragmente expuse de reprezentanţii asociaţiilor din Coștei, Voivodinț, Ofcea, Uzdin, Sărcia, Nicolinţ, precum și de oaspeții din Reșița.

În numele Asociației Femeilor „Valea Teiului” din Coștei, s-a adresat Vioara Iencea, născută și căsătorită la Coștei: „Din copilăria mea știu de poale de la mama, bunica și străbunica. Dulapul mamei l-am deschis adesea ca să vedem poalele, care erau în diferite feluri. Eu personal am iubit să împistresc atât poale, cât și costumele. Am dansat în costume, iar fetele mele la fel. Pot să spun că mă bucur că particip la această manifestare.”

Reprezentantele din Reşiţa ne-au informat că fac piese cusute manual din portul popular, pentru a readuce tradiția costumelor populare. Mai multe doamne cos atât costume, cât și poale. Primele poale, cele mai vechi, le-au confecționat din cânepă, apoi din in și bumbac. Poalele au fost împistrite alb pe alb, iar broderia era pe negru. Nu exista poală fără să aibă dantelă; sub poale există şi o subfustă, care avea o dantelă destul de lată, astfel încât, atunci când o fată tânără ieșea la joc și făcea pirueta, se vedea subfusta foarte frumos. La acest eveniment au adus o parte din ce au lucrat ele: cămăși cu broderie artistică, pe fire numărate, și totodată câteva piese lucrate care nu sunt încă ansamblate.

Text şi fotografii: Denis STRATULAT

Articolul integral îl puteți citi în numărul 37 din 13 septembrie 2025