În ciuda schimbării guvernului şi venirii liberalilor la putere, răscoala nu numai că nu se linişteşte, ci primeşte în continuare în intensitate. Frontiera de sud a ţării, dinspre Bulgaria, este în întregime cuprinsă de revoltă.
Cruzimile cu care ţăranii se răzbună sunt de nedescris. Sunt descrise momente din răscoala din îmrejurimile Brăilei şi Craiovei, apoi încercarea de atac a răsculaţilor asupra capitalei, ciocnirile cu armata, trecerea militarilor de partea răsculaţilor, oferta guvernului rus de a trimite un corp de armată în ajutorul autorităţilor din România.
Ceea ce este interesant, influenţa răscoalei din România s-a simţit „şi de cealaltă parte a Alpilor transilvăneni”, în Austro-Ungaria, mai concret printre ţăranii sârbi din Srem, a căror poziţie nu se deosebea mult de poziţia ţăranilor din România. În satele din Srem se simţea o atmosferă neliniştită, agravată şi de activitatea agitatorilor socialişti. Relaţiile economice din Srem, dar şi din întreaga Austro-Ungarie, „sunt bolnave”, aşa că nu va fi de mirare ca revoluţa din România, asemănător tuturor revoluţiilor, să-i molipsească şi pe ţăranii din Srem.
Cele mai noi informaţii încearcă să adeverească pregătirea intervenţiei armatei ruse în România, cu scopul înăbuşirii răscoalei. Armata română numără 40.000 de soldaţi, însă în momentul izbucnirii răscoalei au fost la dispoziţie doar 20.000. Pe rezervă nu se poate conta, din cauză că este dispusă să treacă de partea răsculaţilor. Cel mai eficace mod de a se opune răsculaţilor este folosirea artileriei. Sunt amintite câteva cazuri în care artileria a bombardat satele răsculaţilor. Se pare că în judeţele din sudul ţării au fost descoperiţi şi câţiva agitatori bulgari.
dr. Mircea MĂRAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 9 din 1 martie 2025
