Numele Mărioarei Stojanović este garanție pentru proza de calitate. Avem acoperire pentru ceea ce spunem. Din anul 2008, când a debutat ca romancieră, autoarea își canalizează energia creatoare spre scrierea unor romane care au deschis un nou ciclu tematic și narativ în literatura de expresie românească din Serbia. Trilogia bănățeană, compusă din romanele ,,Veronica”, ,,Vorbește-mi despre mama” și ,,Fereastra de sub nori”, dar și romanul ,,Casa de nisip” (recompensat cu Premiul ,,Cartea anului editorial” pentru anii 2017 şi 2018, conferit de Editura ,,Libertatea”) sunt romane cu personaje bine individualizate, cu fire epice dense și cu narațiuni generoase, concise, dar, în același timp, detaliate și deloc obositoare. Lungă vreme jurnalistă, Mărioara Stojanović și-a schimbat registrul, dar a păstrat, în proză, unele dintre elementele profesiei pe care a practicat-o de-a lungul anilor: stilul reportericesc, simțul fin pentru detalii, precizia… Profesia de jurnalistă nu a dezavantajat-o în ceea ce privește scrierea romanelor de calitate. Din contră, a ajutat-o, prin disciplină, prin rutina scrisului, prin gândirea creativă și analitică (amintim doar câteva dintre avantaje).
Toate aceste calități le găsim și în romanul ,,Destinul călătorește cu trenul”, care a apărut în această vară. Romanul reconstruiește traseul sinuos parcurs de pictorița și poeta Ana Maria Dina, bucureșteancă stabilită la Belgrad, spus sub forma unei confesiuni care urmează să devină subiectul unui roman scris de prietena acesteia, jurnalistă. Această confesiune, așa cum spune și definiția cuvântului, este plină de mărturisiri ale celor mai intime gânduri și neliniști.
Totuși, povestea este cu mult mai complexă. Arhitectura epică a romanului este densă, constituită din mai multe teme. În plan tematic, identificăm două direcții. Pe de o parte, Mărioara Stojanović revine, dar dintr-o altă perspectivă, la unele dintre subiectele pe care le-a abordat și în romanele anterioare: raportul copil-părinte, relațiile în familie, dar mai cu seamă cele dintre soți, prietenia dintre două femei, condiția femeii în societate (astăzi), aspecte culturale și cele de mentalitate. Pe de altă parte, introduce teme noi: condiția femeii ca mamă singură, condiția artistului, impactul profund al artei în viața acestuia. Mărioara Stojanović explorează și personalitatea Anei Maria Dina, latura ei culturală, umană și cea intelectuală. Fiind vorba, așa cum spuneam, de confesiunea unui personaj, romanul aduce, prin dialogurile și discuțiile dintre Ana Maria Dina și prietena ei jurnalistă, o profundă autoanaliză din partea personajului principal, întrebări despre destin, despre puterea ființei umane de a se recompune, despre regrete și percepția, astăzi, a faptelor din trecut. Așadar, romanul poate fi citit și analizat din toate aceste puncte de vedere. Prof. dr. Mariana Dan, profesoară la Catedra de limbă, literatură și cultură română de la Facultatea de Filologie din Belgrad, propune, în recenzia ,,Între canonul național și cel transnațional”, citirea romanului dintr-o altă perspectivă și o discuție despre ,,cristalizarea identității românești prin cultură”.
Titlul celui mai recent roman al Mărioarei Stojanović are un simbolism profund, întrucât cuprinde două elemente definitorii pentru subiectul cărții, care se împletesc în acțiunea romanului și care constituie prima cărămidă din șantierul epic al acestuia. Destinul și trenul. Așa cum vom vedea în roman, o călătorie cu trenul, o activitate de zi cu zi, a schimbat cu totul viața Anei Maria Dina. Avem, așadar, un titlu pe cât se poate de clar, fără echivoc și dedesubturi. Ne întrebăm, așa cum am făcut și după lectura celorlalte romane ale Mărioarei Stojanović: Putea oare să fie altfel? Simbolistica nu se încheie aici: călătoria nu este numai cea fizică. Este și o metaforă pentru calea parcursă de Ana Maria Dina, una plină de încercări. Vorbim însă și de o călătorie spre sine, prin autoanaliza pe care o face. Trenul este, așadar, un personaj în sine, pentru că, atât în romanul de față, cât și în ,,Casa de nisip”, are puterea de a schimba destinele, dar și de a restabili ordinea, așa cum se lasă de înțeles din romanul tocmai apărut.
Marina KALKAN
integral îl puteți citi în numărul 33 din 13 august
