O personalitate de referinţă a culturii şi literaturii române din Serbia în alţi termeni nu se poate vorbi despre Mihai Avramescu, de la a cărui naştere se împlinesc astăzi 110 de ani. Ce anume îi conferă acest statut?
Născut la Felnac, în România, pe 8 iunie 1914, Mihai Avramescu a venit în Iugoslavia ca învăţător contractual. După zece în care a profesat la şcolile din Ecica şi Petrovasâla, în 1946 a intrat în gazetărie, ca jurnalist la ,,Libertatea”. Devine cunoscut, între altele, pentru texte din domeniul culturii şi schiţele satirice ,,Porumbe amare”. În cursul anilor Mihai Avramescu avea să îşi dea contribuţia şi care redactor responsabil al revistei ,,Bucuria copiilor”, iar în perioada 1948 – 1955 (cu excepţia anului 1950) redactează revista ,,Lumina”, subîntitulată la acea vreme revistă de literatură şi cultură. Ca redactor al ,,Luminii”, Mihai Avramescu a impactat spaţiul cultural, şi-a dat aportul la promovarea identității românești şi a literaturii române, dar, în acelaşi timp, a încurajat dialogul și colaborarea interculturală. După încheierea activităţii de redactor al revistei ,,Lumina”, Mihai Avramescu a fost, până la pensionare, în 1975, redactor responsabil al Editurii ,,Libertatea”.
,,Deschizător de drumuri” în literatură
Mariana Dan are argumente pentru care îl consideră pe Mihai Avramescu în eseul ,,Poet însetat de adevăr” (,,Lumina”, nr. 4-5, 1989, p. 1.) un ,,deschizător de drumuri” în literatura noastră. Prin faptul că a publicat, în 1947, volumul de poeme ,,În zori”, Avramescu a fost, alături de Radu Flora şi Ion Bălan, unul dintre primii autori ai cărţilor de beletristică apărute la Editura ,,Libertatea”. În eseul citat, Mariana Dan este de părere volumul de debut al lui Mihai Avramescu, dar şi al doilea (,,Drum spre adevăr”), sunt ,,ca un ecou, o sincronizare a poeziei române, practic inexistentă până atunci în Voivodina, cu poezia pe teritoriul Iugoslaviei în sensul cel mai larg”.
Marina KALKAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 23 din 8 iunie
