Scrie: dr. Valentin MIC
În istoria comunității românești din Serbia, puține sunt instituțiile mass-media care să aibă prestigiul și puterea de simbol a cuvântului întemeietor de care se bucură săptămânalul „Libertatea”. Fondat în zorii unei noi epoci, la 27 mai 1945, ziarul a fost de la bun început mai mult decât o simplă sursă de informare: a fost un semn al renașterii culturale, un spațiu al afirmării identității naționale și un pilon al emancipării prin cuvânt, educație și participare la viaţa comunităţii şi la consolidarea sentimentului de apartenenţă la un spaţiu de convieţuire comun.
Imediat după încheierea Celui de-al Doilea Război Mondial și în contextul formării Iugoslaviei federative, minoritatea română din Banat a cunoscut o îmbunătățire semnificativă a poziției sale sociale și culturale. La prima reuniune a românilor din Banatul iugoslav, ținută la Alibunar, s-a înființat Uniunea Culturală a Românilor, care a decis, printre altele, înființarea unei secții de presă având misiunea de a edita un ziar informativ-politic în limba română. Așa s-a născut „Libertatea”, într-un format modest, cu patru pagini și un tiraj inițial de 1.800 de exemplare, redactat de un singur om – Aurel Gavrilov.
Încă din primii săi ani, „Libertatea” a devenit un catalizator pentru intelectualii români din zonă, reușind să creeze în jurul redacţiei o echipă de colaboratori formată din profesori, scriitori și activiști culturali, care vor marca ziarul prin ţinuta lor intelectuală şi profesională. Ziarul milita pentru formarea unei comunități democratice, egale în drepturi și pleda pentru emanciparea culturală a românilor din Iugoslavia. Prin însăși apariția sa, „Libertatea” reprezenta un act de normalitate națională: dreptul românilor la informare și la cultivarea limbii materne.
„Libertatea” a fost de la început o pepinieră de idei și inițiative culturale.
În 1946, apăreau deja primele suplimente, unele transformându-se ulterior în publicații de sine stătătoare. ,,Cuvântul tineretului” și apoi ,,Tinerețea” au încercat să răspundă nevoii de afirmare a noilor generații. În același an, sub redacția lui Vasko Popa, lua naștere ,,Libertatea literară”, un supliment menit să sprijine debutul literar și să răspundă nevoii de lectură artistică a cititorilor.
O etapă importantă în dezvoltarea redacției o constituie venirea lui Aurel Trifu în 1947, care a avut viziunea de a îmbogăţi conţinutul, formatul şi organizarea, introducând rubrici permanente precum: ,,Universitatea popular”, ,,Lexiconul Libertății”, ,,Viața liberă românească” și ,,Libertatea ilustrată”. Din 1948, ziarul a cunoscut o ținută grafică îmbunătățită și o consolidare a colectivului redacțional.
În ianuarie 1947, ,,Libertatea literară” se transformă în revista ,,Lumina”, care devine, în timp, cea mai importantă revistă literară a românilor din Iugoslavia. Sub îndrumarea unor redactori, care şi-au pus amprenta asupra revistei – Vasko Popa, Mihai Avramescu, Radu Flora, Ion Bălan, Slavco Almăjan, Simeon Lăzăreanu, Ioan Baba, Mărioara Sfera și, în prezent, Marina Kalkan – revista a fost timp de peste 70 de ani o tribună de promovare a valorilor literare autentice. ,,Lumina” a publicat poezie, proză, eseuri, studii de limbă, istorie literară, traduceri și reportaje, toți scriitorii din Iugoslavia care scriu în limba română regăsindu-şi loc în paginile sale.
În anul 1946, pe 30 iunie, apărea și primul supliment pentru copii ,,Bucuria pionierilor”, astăzi ,,Bucuria copiilor”, transformat destul de repede într-o revistă de sine stătătoare, cu apariție neîntreruptă vreme de decenii. Redactorii săi – de la Mihai Avramescu, primul, până la Dan Mata, azi – au creat un spațiu care să contribuie în mod esențial la educaţia şi formarea tinerelor generații, prin literatură, joc și învățătură.
Pe lângă presă, o altă dimensiune importantă a activității Casei de Presă și Editură ,,Libertatea” a fost cea editorială. Prima carte a apărut în 1945, urmată de zeci de titluri în anii următori. Axată iniţial pe literatură marxistă, politică și traduceri, editura s-a orientat treptat către beletristica scriitorilor români și universali, stimulând și creația literară din rândul naționalității noastre. ,,Calendarul popular”, devenit ,,Almanahul Libertății”, a apărut timp de şase decenii publicând informaţii de popularizare, note informative din diferite domenii de activitate umană şi o varietate de materiale de autor.
Astăzi, la 80 de ani de la apariția primului număr, „Libertatea” nu este doar un ziar. Este o instituție de patrimoniu viu, o mărturie a persistenţei și a identității românești între granițele Serbiei. Este o tribună democratică, un spațiu de creație, un martor al istoriei și un promotor al viitorului.
Articolul integral îl puteți citi în numărul 20 din 24 mai 2025
