Eveniment științific dedicat istoriei, identității și rolului bisericii în viața românilor din Banatul sârbesc
La Consulatul General al României la Vârșeț a fost organizat un eveniment științific și editorial, în cadrul căruia au fost lansate două volume importante pentru istoria minorității române din Banatul sârbesc. Este vorba despre volumul intitulat „Biserica Ortodoxă Română din Banatul Iugoslav în perioada interbelică 1918–1941”, semnat de dr. Mircea Măran și dr. Aleksandra Đurić Milovanović, apărut la Presa Universitară Clujeană și la Editura Episcopiei Caransebeșului, precum și despre volumul „Românii din Banatul Sârbesc la 1848–1849”, de dr. Mircea Măran, publicat la Editura Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca.
Evenimentul a fost organizat de către Consulatul General al României la Vârșeț. La începutul evenimentului cu câteva cuvinte de salut și mulțumire s-a adresat Anca Corfu, consul general al Consulatului României la Vârșeț. În numele orașului Vârșeț, toți cei prezenți au fost salutați de către dr. Traian Căcina, membru în consiliul executiv al orașului responsabil pentru cultură și învățământ, și Moise Lința, reprezentantul Episcopiei „Dacia Felix” din Vârșeț. Moderatorul serii literare a fost Petru Bocșan, profesor de istorie. Despre aceste volume au vorbit dr. Ela Cosma, dr Mirela Andrei Popa, dr. Remus Câmpeanu, toți trei istorici, profesori la prestigiosul Institut de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, și dr. Traian Căcina.
A urmat dr. Ela Cosma, care mai întâi a vorbit despre dr. Mircea Măran, pe care l-a caracterizat drept unul dintre cei mai serioși și harnici istorici români din Banatul sârbesc, și a enumerat volumele realizate de acesta. Ulterior, a prezentat volumul „Românii din Banatul sârbesc la 1848–1849”, subliniind că reprezintă prima încercare reușită de monografie a participării românilor din Banatul sârbesc la revoluția din 1848. Este o premieră în istoriografia românească a problemei, cu atât mai valoroasă cu cât se bazează pe izvoare primare de arhivă, redactate în limba sârbă și în limba română. Autorul le-a descoperit în arhivele istorice ale Protopopiatului Ortodox Român din Panciova, Satu Nou și Petrovasâla, ceea ce conferă lucrării o valoare documentară suplimentară. Dr. Ela Cosma a explicat că până în prezent nu a existat o cronologie istorică referitoare la participarea românilor la revoluția din 1848, iar poziția și rolul românilor bănățeni în timpul revoluției au fost duale.
Vasilie PETRICĂ
Articolul integral îl puteți citi în numărul 14 din 4 aprilie 2026
