Spiritualitate

Comunitate importantă a acestei etnii din spațiul Banatului sârbesc

Comunitate importantă a acestei etnii din spațiul Banatului sârbesc

Gheorghe Diaconovici și alți discipoli ai lui Vasile diaconul au continuat să conducă acest atelier-școală de zugravi din Srediștea Mare, învățându-și ucenicii „românește și sârbește până cătră capătul veacului al XVIII-lea”, când limba română a fost scoasă din uz, ca urmare a creșterii considerabile a numărului locuitorilor sârbi în această localitate și a asimilării românilor.

De la Gheorghe Diaconovici, născut la Srediștea Mare pe data de 29 aprilie 1736, se păstrează în biserica locală (construită în anul 1923, dedicată Sf. Arhanghel Gavril) Ușile împărătești, cu două aripi și patru câmpuri pictate și pictura Răstâgnirea lui Iisus, ulei pe lemn, 35×44 cm. Acestea au fost găsite cu ocazia trecerii în evidență a materialului monumental din această biserică, în partea auxiliară a bisericii. Pe teritoriul Banatului sârbesc, Gheorghe Diaconovici a mai pictat și câteva icoane în Biserica Ortodoxă din Alibunar (actualmente Biserica Ortodoxă Sârbă din această localitate, comună pentru români și sârbi până în 1872). Este vorba despre pictura sa Învierea lui Hristos, realizată în anul 1760.

O altă icoană din această biserică, cea care îl reprezintă pe Sf. Ioan Botezătorul, până nu de mult a fost considerată ca operă a unui pictor anonim, însă pe baza analizei efectuate de experții în istoria artelor, s-a constatat că și aceasta aparține lui Gheorghe Diaconovici. Încă cinci icoane realizate de acesta au fost preluate din biserica din Alibunar și aduse în Palatul Episcopal din Vârșeț, după care au fost restaurate la Muzeul Popular din Belgrad. Se presupune că el este și autorul primului iconostas din această biserică, cât și autor al vechiului iconostas al bisericii din Coștei. Pe lângă cele amintite, Gheorghe Diaconovici și discipolii săi au mai pictat, pe teritoriul Banatului sârbesc, și în bisericile din Srediștea Mică, Nicolinț, Mesici, Izbiște, Seleuș etc.

Dr. Mircea MĂRAN

Articolul integral îl puteți citi în numărul 9 din 2 martie