În ultimii trei ani de zile, prețul la îngrășămintele chimice cu azot a crescut cu 13 procente. Pe piața îngrășămintelor chimice există concurență, însă nu și prețuri stabilite. Când este vorba de piața îngrășămintelor chimice din Serbia, se consideră că ea este de 806.000 de tone şi, cu toate că prețurile cresc, predomină condițiile de concurență, a conchis Comisia pentru protecția concurenței și a recomandat marilor comercianți să acorde înlesniri, respectiv să aibă rabat transparent, pentru ca agricultura să fie mai eficace.
Ce este rabatul? Reamintim că rabatul, termen cunoscut la noi ca formă de înlesniri, înseamnă reducerea prețului de vânzare pe care vânzătorul o aprobă cumpărătorului dacă cumpărătorul cumpără o oarecare cantitate de marfă sau satisface unele condiții.
Ce afirmă Comisia pentru protecţia concurenței?
Comisia pentru protecţia concurenței a analizat comerțul cu ridicata cu îngrășăminte chimice din Serbia, în perioada 2017-2019, iar un motiv pentru aceasta au fost creșterea prețurilor în prima jumătate a anului 2019 și falimentul la Industria Chimică „Azotara” din Panciova, cel mai mare producător de îngrășăminte chimice din țară.
S-a constat că importul de îngrășăminte chimice în anul 2019 a fost cu 60 la sută mai mare față de cel din anul 2018, precum și că, în general, îngrășămintele chimice au fost importate în Serbia din Rusia.
În analiza amintită se mai spune că în importul total de îngrășăminte chimice, îngrășămintele cu azot reprezintă până la 90 la sută și că în perioada analizată a fost majorat și exportul de îngrășăminte chimice. După cum se mai spune, în anul 2019 exportul de îngrășăminte chimice a fost mai mare cu 29 la sută, privit cantitativ, ceea ce din aspect valoric este cu 51 la sută mai mult față de anul 2018. Se mai adaugă și faptul că exportul de îngrășăminte cu azot, în perioada de trei ani amintită, s-a înjumătățit. Acoperirea importului cu exportul în perioada amintită a crescut de la 50 la sută, în anul 2017, la 65 la sută, în anul 2019, ceea ce se explică prin creșterea stabilă a exportului şi prin tendințele schimbătoare la import. Analiza a stabilit că prețul mediu realizat la import, în cei trei ani amintiți, s-a majorat cu 13 procente, iar prețul realizat la export cu 16 procente.
George SUBU
Articolul integral îl puteți citi în numărul 4 din 23 ianuarie 2021
