Serbia
24
few clouds

De la siluetele mărețe ale munților Vârșeț până la imensitatea Carpaților

Colinele de la Zăgaița sunt o minunăție, un colț de natură pe care am avut privilegiul să le vizitez de mai multe ori. Situate în sudul Banatului, în Voivodina, aceste coline unice din Europa se întind pe aproximativ 35.000 de hectare și au fost formate în timpul erei glaciare, din pământ nisipos. Aici veți găsi peisaje variate, de la zone verzi cu vegetație luxuriantă la păduri dese și peisaje deșertice.

Cu peste două sute de ani în urmă, colinele au fost reîmpădurite, dar pădurile acoperă doar o mică parte din teritoriu, ceea ce face ca copacii singuratici să fie o atracție remarcabilă, mai ales pe dealurile Zăgaiței. În 1977, aceste coline au fost declarate rezervație naturală specială, reprezentând una dintre cele mai neobișnuite și semnificative zone de stepă din țară.

Colinele Zăgaița se găsesc în Comuna Biserica Albă, în satul Grebenaț și, deși poartă numele satului Zăgaița, acum sunt administrate de localitate Grebenaț. Localnicii pot avea opinii variate cu privire la numele acestor dealuri, dar un lucru este cert: aceste peisaje sunt deosebit de frumoase în mijlocul lunii mai, când totul înverzește, sau la sfârșitul lui octombrie, când toamna aduce nuanțe unice de gălbui.

Accesul la dealurile Zăgaița se poate face din Belgrad prin Panciova și Cuvin, ajungând în satul Grebenaț. De acolo, puteți continua pe drumul de pământ către rezervația naturală. Fiți atenți, pentru că pot exista multe bifurcații în drumul vostru, iar indicatoarele sunt rare, așa că un ghid local vă poate fi de mare ajutor pentru a vă orienta corect.

Când ajungeți la dealurile Zăgaița, vă veți bucura de peisaje spectaculoase, de aer curat și de liniște, întreruptă doar de sunetul albinelor și mirosul florilor de câmp. Este un loc ideal pentru o escapadă de o zi sau chiar mai mult, pentru iubitorii de natură, drumeți și fotografi pasionați. Cu siguranță, veți reveni aici pentru a vă bucura de frumusețea unică a acestor coline.

Adriana PETROI

Articolul integral îl puteți citi în numărul 47 din 25 noiembrie