Odată cu apariția cărții lui Iosip Broz Tito ,,Lupta popoarelor din Iugoslavia contropită”, în anul 1945, tradusă în limba română, ia naștere și compartimentul editorial al Casei de Presă şi Editură „Libertatea”, o instituție culturală de prim rang a românilor din Serbia. După opt decenii de activitate, aproape două mii de titluri au fost reunite sub un numitor comun – sigla Editurii „Libertatea”.
De-a lungul acestor ani, editura a devenit o verigă esențială în lanțul educațional și cultural al comunității, oferind acces la cunoaștere și inspirație. Durabilitatea unei edituri cu o istorie de 80 de ani este dovada angajamentului său constant față de educație, scris și menținerea unei legături vii cu trecutul, având în același timp capacitatea de a privi spre viitor cu o viziune inovatoare.
Într-un interviu exclusiv, Marin Gașpăr, redactor responsabil al Editurii „Libertatea”, ne oferă o privire de ansamblu asupra activității acestui compartiment deosebit de important și inseparabil de Casa de Presă şi Editură „Libertatea”. În cadrul discuției, Gașpăr detaliază întregul proces editorial, de la colaborarea cu autorii locali până la publicarea cărților. El subliniază rolul literaturii române din Serbia în contextul mai larg al culturii românești.
Totodată, el pune accentul şi pe proiectele editoriale semnificative pentru editură, provocările întâmpinate într-o eră digitalizată și pe rolul fundamental pe care Editura „Libertatea” îl joacă în păstrarea identității culturale românești în Serbia. În plus, Marin Gașpăr vorbeşte despre relațiile cu instituțiile culturale din România, despre importanța tinerelor generații de autori și despre perspectiva sa asupra viitorului literaturii române din această regiune.
Care sunt principalele responsabilități ale unui redactor într-o editură cu profil cultural și cum decurge procesul de lucru cu autorii locali, de la manuscris la carte publicată?
Redactorul Editurii „Libertatea” lucrează în echipă cu graficienii și tehnoredactorii ,,Libertăţii”. Mai întâi, împreună cu colegiul redacțional, analizează manuscrisele primite de la autori pentru a stabili valoarea lor literară și culturală, precum și adecvarea față de linia editorială. Ulterior, propune titlurile acceptate pentru publicare. Urmează lectura, tehnoredactarea și corectura, etape în care sunt eliminate eventualele greșeli de tipar, ortografie, punctuație sau format. Bineînțeles, redactorul se asigură că materialele respectă legislația din Serbia privind publicațiile, normele de exprimare publică și drepturile de autor.
Fiecare carte apărută la Editura „Libertatea” conține un ISBN (International Standard Book Number), adică un identificator internațional unic al cărților și al altor publicații, precum și o înregistrare CIP (Cataloging in Publication – catalogare în publicație). Acestea reprezintă datele elementare de catalog pentru o lucrare, oferite de Biblioteca Națională înainte de publicare.
Care este locul literaturii române din Serbia în contextul mai larg al culturii românești?
Românii din Serbia, în special cei din Voivodina, au o tradiție literară solidă, cu reviste, edituri, autori, cercuri literare și activitate jurnalistică în limba română de peste un secol. Literatura de aici este parte integrantă a diasporei istorice românești, alături de cea din Ucraina, Ungaria, Bulgaria sau Basarabia interbelică. Literatura română din Serbia oferă culturii românești în ansamblu vocea unei comunități istorice, aducând o perspectivă unică asupra condiției românului trăitor în afara granițelor țării.
Ce importanță au volumele bilingve în peisajul editorial al comunității?
Volumele bilingve facilitează vizibilitatea și înțelegerea culturii române în rândul populației majoritare, servind ca instrumente de dialog între etnii și reducând barierele lingvistice și culturale. Practic, ele permit accesul la literatură, istorie, tradiții și perspective ale altor grupuri, promovând respectul reciproc și cooperarea.
Puteți numi câteva proiecte editoriale de care sunteți deosebit de mândru?
La Editura „Libertatea” predomină beletristica, dar publicăm și cărți științifice, istorice, psihologice și de altă natură. Un proiect inedit pentru noi a fost tehnoredactarea și tipărirea unei cărți bilingve de colorat realizate în alfabetul Braille, destinată copiilor cu deficiențe de vedere. Ne mândrim și cu ghidul pentru jurnaliști, recent publicat, semnat de Valentin Mic. Această carte este un instrument valoros, mai ales pentru tinerii jurnaliști. De asemenea, menționez studiul intitulat „Mit și realitate, oglinzile în care ne privim. Mircea Eliade astăzi”, semnat de prof. dr. Mariana Dan, care oferă o investigație a relației dintre mit, istorie și structurile conștiinței, privite printr-o prismă filosofică, religioasă și culturală.
Teodora SMOLEAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 20 din 24 mai 2025
