Dorul de casă pare să-i unească pe românii care au plecat să-și construiască un viitor pe alte meleaguri. Însă, pentru mulți dintre aceștia, perspectiva întoarcerii acasă devine din ce în ce mai difuză, transformând țara natală într-un loc mai degrabă al amintirilor decât al viitorului. În acest context, Ion Damian se evidențiază ca un spirit pozitiv și dinamic, un cadru didactic devotat elevilor, care a reușit să îmbine muzica şi sportul în viața sa din Canada.
Născut în anul 1960 într-o familie de intelectuali din Torac, în casa strămoșilor care a fost cumpărată de la familia academicianului Emil Petrovici, unicul academician român din Banatul de Vest, prof. Ion Damian a fost învățat să prețuiască educația și cultura. A studiat Electrotehnica la Belgrad și a reușit să profeseze în domeniul specializat. A lucrat doi, trei ani ca inginer la Subotica, apoi a trecut la Novi Sad la compania ,,NovKabel”.
Cariera sa a fost brusc întreruptă de tumultul anilor ’90, deoarece nu mai avea de lucru la compania din Novi Sad, astfel că a început să predea la școală, o activitate care i-a plăcut. Totuși, într-o țară marcată de crize și sancțiuni, era greu de supraviețuit, iar această situație l-a determinat ca, în anul 1994, să emigreze în Canada, urmând-o pe sora sa, care se stabilise deja acolo.
În ciuda dificultăților inițiale, Ion a perseverat, găsind în învățământ o nouă vocație.
- În anul 1994 am venit în Canada, singur. Sora mea venise cu un an mai devreme, împreună cu familia. Am acceptat această țară pentru că eram nevoit să vin, dar nu era țara pe care aș fi ales-o. Văd atât părțile bune, cât și pe cele rele ale Canadei. Când am ajuns aici, cunoșteam bine limba engleză și limba franceză. Ajungi într-o țară nouă și nu cunoști pe nimeni. La Zrenianin, dacă aveam vreo problemă de sănătate, mă adresam surorii mele, care avea cunoștințe printre medici, sau prietenilor mei și rezolvam problema. Aici, situația a fost cu totul diferită.
E firesc că, atunci când am sosit în Canada, am început de la lingura de lemn, veneam cu foarte puține resurse financiare și am luat-o de la zero. Timp de trei ani am locuit în chirie la cineva, până când mi-am cumpărat propria casă. Nu a fost ușor.
În Canada am lucrat vreo trei ani la fabrică, ca mulți alți emigranți. A trebuit să fac încă un an de pedagogie ca să pot lucra în învățământ. Am trecut în învățământ și mi-a plăcut din prima zi. Din anul 1998 am început să lucrez în acest domeniu – mărturisește el.
Inovație și pasiune
După ce a obținut diploma de pedagogie, profesorul Damian a început să predea Communication Technology într-o școală din Ontario. Conștient de progresul tehnologic, la începutul anilor 2000, el a propus directorului școlii un program experimental de educație tehnologică, care avea scopul de a învăța copiii să repare calculatoare. Propunerea sa a fost acceptată, iar el a devenit pionier în acest domeniu.
- Am fost primul din Ontario care a introdus un astfel de program – își amintește cu mândrie. Acest proiect a reușit să capteze atenția Ministerului Educației și a fost integrat ulterior în curriculum.
Menționează că i-a învățat pe copii cum să repare, să construiască și să creeze rețele de calculatoare. Se mândrește că trei dintre elevii săi au cucerit medalia de aur la nivel național, iar un elev a câștigat medalia de argint.
Pe lângă cariera didactică, profesorul Damian este și un pasionat de sport. A antrenat echipe de fotbal și continuă să joace periodic și astăzi alături de prieteni.
Păstrarea tradițiilor românești
De la vârsta de 15 ani, Ion Damian a învățat primele acorduri la chitară de la vestitul lăutar Vichentie Petrovici Bocăluț, devenind la scurt timp membru al Orchestrei „Lyra” din Torac, alături de care a cântat până la plecarea sa în Canada. A participat la numeroase manifestări și festivaluri, de la care are numeroase amintiri.
Împreună cu Nadia Drăgoi Ungur a interpretat romanța ,,Icoana”, la care a compus muzica pe versurile prof. Olimpiu Baloș, la manifestarea ,,Sub geana cerului” organizată de școala din Torac în memoria acestui profesor de limba română, în iunie 2023.
Ambiția prof. Damian se reflectă și în eforturile sale de a promova cultura românească în diaspora. A organizat și continuă să organizeze manifestări menite să păstreze identitatea națională, creând chiar o orchestră de muzică românească la școală, care a inclus elevi din diverse culturi.
- Am avut orchestră de muzică românească la școală, deși membrii nu erau români – am avut chinezi, coreeni, instrumentiști din Afganistan, din Kenya… Dar i-am învățat să cânte și să danseze românește. Orchestra ,,Mărțișor” a existat până la pensionarea mea. Numărul de elevi fluctua între 5-6 și până la 20 de elevi, iar orchestra a funcționat bine timp de 10-15 ani. La început am avut și dansatori, dar am realizat că era prea mult. Nu mai aveam nici timp, nici energie să mă dedic complet acestui lucru – povestește el.
Teodora SMOLEAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 43 din 26 octombrie
