În tradiția populară, luna iulie este cunoscută sub numele de luna lui Cuptor. Acest nume îi revine datorită căldurii foarte mari, este luna dedicată secerișului dar și pentru că e o lună plină de tradiții, Se spune că toți sfinții prăznuiți în această lună au puteri asupra recoltelor și le protejează, dacă sunt cinstiți cum se cuvine, sau de nu, le pot distruge.
Și se mai spune că atât cât e de cald în luna lui Cuptor, tot atât va fi de frig în Făurar.
Sărbători importante în luna iulie: 1 iulie – Cosmandinul (Sfinții Cosma și Damian); 8 iulie – Precupul; 16-18 iulie – Circovii de Vară; 20 iulie – Sf. Ilie (Sânilie); 21 iulie – Ilie Pălie și 27 iulie – Sf. Pantelimon (Pintilei călătorul).
Cosmandinul
Prima sărbătoare a lunii este Cosmandinul, când se prăznuiesc Sfinții Cosma și Damian, cei care feresc oamenii de boli, dar și a Anei Focă. Sărbătoarea este respectată pentru ca oamenii să fie feriți de foc, atât de pârjolul soarelui, care arde și usucă recolta, cât și de trăsnete și incendii.
Pricupul – Ziua lupului
În data de 8 iulie, Biserica Ortodoxă Română îl pomenește pe Sf. Mare Mucenic Procopie, cel despre care se spune în popor că Pricopul pricopește, adică face să dea în copt semănăturile de primăvară. Sf. Procopie veghează coacerea semănăturilor, apără recoltele și casele de fulgere, trăsnete și grindină. Tot el are puterea de a face câmpurile să rodească, iar grindina o transformă în picături de apă înainte de a cădea pe pământ. Dacă nu-i este respectată ziua, aruncă arșiță și usucă cerealele înainte ca acestea să aibă bob în spic. Femeilor care lucrează de Procopie, lupul le va fura pruncii.
Lunile anului în tradiția populară
În tradiția populară românească lunile anului sunt considerate a fi „cei 12 fii ai Anului” sau ramurile unui copac foarte bătrân. Fiecare dintre ele avea în lumea satului românesc o cu totul alta denumire decât cea precizată la început și mai ales o semnificație aparte. Fiecare lună sugera prin numele ei, fie o activitate din viața oamenilor, fie aminteau de o anume tradiție. Majoritatea este formată din acele luni al căror nume se identifică cu observațiile oamenilor asupra stării vremii.
Cel mai mare dintre ei este Ianuarie sau Gerar mai era cunoscut în trecut și sub denumirea de Genarie, Ghenarie sau Calindariu. Este luna în care se dădeau petreceri de începerea Noului An și în care se vedea cum va fi vremea în perioada următoare: dacă în ianuarie nu e timp geros, atunci așa va fi vremea în martie și aprilie. Dacă însă era frig, cu siguranță în februarie avea să ningă.
Februarie – Făurar sau Luna lupilor era considerată a fi o luna deosebit de nemiloasă, venind cu geruri și viscole mari. În tradiția populară se spune că în februarie, doua săptămâni îngheață tot, iar în următoarele două se dezgheață. Denumirea populară Făurar, sugera momentul începerii pregătirilor pentru muncile agricole și nu numai, când oamenii luau la reparat uneltele sau își făureau altele pentru luna următoare când începea anul agricol.
În luna martie – Mart, începe primăvara, vremea se încălzește treptat și încep și muncile pământului. Legendele spun că Mart a luat câte o zi din fiecare celelalte luni pentru a-și depăși toți ceilalți frați. Acum încep și zilele Babelor (zilele Martei sau Dochiei), tradiție îmbogățită de o mulțime de povești ce ilustrează lupta dintre iarnă și primăvară, dintre întuneric și lumină. Martie mai este denumit și Germănar sau Încolțitorul, pentru că e vremea când natura începe să prindă viață și culoare și când plantele încep să germineze.
Aprilie sau Prier este o continuare a zilelor babelor Marta și Dochia. Denumirea de Prier se datorează faptului că se considera că această perioadă din an este una foarte prielnică. Cu toate acestea, timpul e înșelător de la o zi la alta ceea ce dăunează plantelor și animalelor mici. În zile lui aprilie când e frig și bate vântul uscat, oamenii au botezat acest vânt Traista-n Băț.
Mai sau Florar sau Frunzar este luna ierburilor. Acum se considera că Raiul coboară pe pământ, pajiștile sunt verzi și pline de flori multicolore, iar frunzișul pădurilor și livezilor tresare sub adierea vântului.
Eufrozina GREONEANȚ
Articolul integral îl puteți citi în numărul 28 din 10 iulie 2021
