Dacă răsfoim orice bibliografie sau istorie literară dedicată scriitorilor români din Serbia, vom observa că numele majorității dintre aceștia sunt însoțite de calificative precum „jurnalist”, „redactor”. Nu trebuie să ne mire dacă, atunci când parcurgem primele rânduri din unitățile bibliografice dedicate acestor autori, citim că și-au desfășurat activitatea la Casa de Presă și Editură „Libertatea”. Acest fapt nu poate fi considerat o simplă coincidență.
Fondarea săptămânalului ,,Libertatea”, în 1945, aproape că a coincis cu începutul dezvoltării literaturii postbelice a românilor din Voivodina (ne gândim la apariţia suplimentului ,,Libertatea literară” pe parcursul anului 1946, la apariţia primelor trei cărţi de beletristică la Editura ,,Libertatea” şi la înfiinţarea suplimentului ,,Libertatea literară”, în 1946, precum şi la fondarea revistei de literatură, artă şi cultură transfrontalieră ,,Lumina”, un an mai târziu). În consecință, vocația către cuvântul scris a acestora a format, de-a lungul a 80 de ani, generații aparte care au îmbinat rigoarea observației realității cu expresivitatea discursului literar, iar publicațiile redactate de ei sau textele publicate au purtat adesea amprenta propriei lor viziuni literare. Pe lângă funcțiile deținute de redactori sau directori ai Casei, toți scriitorii-ziariști au fost și jurnaliști ai săptămânalului ,,Libertatea” sau ai revistelor ,,Bucuria copiilor” și ,,Tinerețea”, respectiv redactori ai anumitor rubrici din cadrul acestora.
Așa cum vom putea observa, periodizările propuse de criticul literar Catinca Agache în volumul ,,Literatura română din Voivodina” (Panciova, Editura ,,Libertatea”, 2010) corespund, în cele mai multe cazuri, cu formarea diverselor generații de jurnaliști din comunitatea de români din Serbia. Informațiile pe care le vom prezenta în continuare se sprijină pe această lucrare, dar și pe ,,Lexiconul jurnalisticii românești din Iugoslavia” al lui Costa Roșu (,,Libertatea”, 1998).
Jurnalişti care au scris istoria literară
Prima generaţie de scriitori români postbelici din Voivodina a fost, totodată, prima generaţie de jurnalişti ai anilor de după Cel de-al Doilea Război Mondial. Anii ‘ 50, o perioadă de fondare a mişcării literare româneşti în Voivodina, a coincis cu momentul tradiţionalist şi cu cel al realismului socialist. Mulţi dintre scriitorii care au debutat în perioada interbelică şi-au continuat activitatea literară după război, colaborând la ,,Libertatea”, ,,Lumina”, ,,Femeia nouă”, ,,Satul”… Printre aceşti scriitori-gazetari se numără Aurel Gavrilov, primul redactor responsabil al săptămânalului ,,Libertatea”, Simion Drăguţa (unul dintre primii membri ai Cercului Literar ,,Lumina”), Cornel Bălică ș.a. Fondatorii mişcării literare sunt consideraţi scriitorii care au fost şi redactorii publicaţiilor editate de CPE ,,Libertatea”, jurnalişti sau publicişti notabili: Radu Flora (printre altele, redactor al revistei ,,Lumina” în anul 1950), Vasko Popa (primul redactor responsabil al revistei ,,Lumina”), Mihai Avramescu (redactor responsabil al revistei ,,Bucuria pionierilor” în perioada 1948-1949 și al revistei ,,Lumina” între anii 1951 și 1955) şi Ion Bălan, redactor al rubricii culturale la ,,Libertatea”, redactor responsabil al revistei ,,Bucuria pionierilor” și al revistei ,,Lumina” între anii 1956 și 1976.
Nu trebuie să uităm un alt moment important: Radu Flora cu ,,Drum prin noapte şi prin zi”, Mihai Avramescu cu ,,În zori” şi Ion Bălan cu ,,Cântecul satului meu” sunt primii trei autori ai cărţilor de beletristică apărute la Editura ,,Libertatea”.
Marina KALKAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 20 din 24 mai 2025
