Serbia
22
clear sky

Mai – Florar, Frunzar sau Luna ierburilor

În tradiția populară românească, lunii mai i se mai spune și Florar, Frunzar sau Luna ierburilor. În această lună, asistăm la o explozie a vegetației, pomii prind viață și culoare prin frunze și flori iar muncile agricole se intensifică.


Denumirea lunii derivă din latinescul „maius”, o altă interpretare fiind aceea că ar face referire la zeița „Maia Maiesta”, pe care romanii o considerau zeița primăverii și căreia preoții lui Vulcan, zeul focului, îi ofereau sacrificii în prima zi din luna mai.


Începutul lunii mai, aduce multe emoții pentru agricultori. Dacă nu a căzut bruma sau a înghețat în aprilie, atunci există mari șanse să înghețe la începutul lunii mai, ceea ce în ultimul timp se întâmplă foarte des, fiind afectați pomi fructiferi, unele culturi agricole dar și culturile timpurii de leguminoase și alte legume.


În luna mai, începe strânsul turmelor de oi și vaci iar în zonele de munte se face măsuratul oilor.


Potrivit etnologului Ion Ghinoiu luna aceasta este cea mai propice timp pentru agricultură, fiind suficient de călduroasă, având precipitații abundente, lipsite de grindină și piatră. Pe ogoare, în livezi, grădini și podgorii activitatea este în toi, iar turmele de oi, cirezile de vite și prisăcile dau randament maxim (Zile și mituri. Calendarul țăranului român, 2000).

Armindenul

Pe lângă denumirile cele mai cunoscute de Arminden sau Armindeni (cu o mulțime de variante locale: Armandin, Armendei, Armendel, Armenden ș.a.), sărbătoarea se mai numește şi Ziua pelinului, Ziua beţivilor, Băui, Maiu sau Păui. Denumirea de Armindeni provine de la numele profetului Ieremia din calendarul creștin, adică Ziua Sfântului Irimia. Se sărbătorește în ziua de 1 mai iar în unele regiuni din Banat și Transilvania, Armindenul este sărbătorit în ajunul Sf. Gheorghe sau de Ispas. Armindenul simbolizează vechiul zeu al vegetației care proteja recoltele și animalele. Ziua de Armindean este o zi închinată cultului arborelui, manifestată sub formă de ramurii verzi, numită Arminden, Maial, Steag, Sanjor, Prepeleac, Lemn, Stâlpar, Pom de Mai.
Armindenul se serbează pentru rodul pământului, să nu bată grindina, împotriva dăunătorilor, pentru sănătatea vitelor, vinul bun, oamenii sănătoși, prin petreceri la iarba verde, unde se mănâncă miel și caș și se bea vin roșu cu pelin. În tradiția populară, ziua de 1 mai semnifică începutul verii.

Tradiții și obiceiuri

în ajunul acestei zile, pentru ca viforul și grindina să nu se abată asupra satului, femeile nu lucrează nici în casă, nici pe câmp;
în dimineață de 1 mai se împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porților și caselor, dar și intrările în adăposturile vitelor, pentru ca oameni și animale, deopotrivă, sa fie protejați de forțele distrugătoare ale spiritelor malefice.
în această zi, în orele dimineții oamenii se spală cu rouă pentru a fi sănătoși pe parcursul întregului an;
la casele cu fete se pun puieți de mesteceni în fața porții. Cu o zi înainte, se aduce din pădure o ramură verde sau un pom curățat, iar de 1 mai se pune în fața casei, unde se lasă până la seceriș, când se pune în focul cu care se coace pâinea din grâul cel nou;
în satele din Banat, feciorii așează la casele fetelor de măritat ramuri verzi, numite Arminden. O fac în timpul nopții pentru ca să nu fie văzuți. Fetele la casa cărora s-a pus Arminden trebuie să îi caute pe feciorii care l-au pus și să le dea de băut.

Eufrozina GREONEANȚ

Articolul integral îl puteți citi în numărul 19 din 15 mai 2021