Într-o zi călduroasă de iulie, grație colaboratoarei noastre fidele, Rodica Gruescu din Plandiște, am avut privilegiul de a-l întâlni pe Mihai Micșa, un nume cunoscut și respectat în Mărghita, învățător, lider cultural și om al satului. Povestea lui este una a devotamentului, a muncii neîntrerupte și a pasiunii pentru educație, sport, cultură şi tradiții.
Trei decenii și jumătate în slujba școlii
Mihai Micșa este învățător la şcoala elementară din Mărghita de 35 de ani. Un om care nu doar că a format zeci de generații de elevi, dar care a fost martor și parte activă a schimbărilor din satul său. Într-o școală unde cursurile se desfășoară în limba sârbă, iar limba română se predă facultativ de două ori pe săptămână, învățătorul Mihai a reușit să păstreze viu interesul pentru învățătură și identitate.
Școala are azi aproximativ 90 de elevi, de la clasa I până la a VIII-a, fără clase combinate, dar elevii de azi fiind mai puțin motivați decât în trecut. „Standardele mele sunt tot mai inferioare, pentru că observ că nu mai există mult interes de la ei. Înainte, din 10 elevi, 5-6 erau eminenți. Acum, dacă am unul, sunt mulțumit”, spune cu sinceritate învățătorul Mihai.
Interlocutorul nostru a urmat Școala Medie de Învățători din Vârșeț și apoi Facultatea de Învățători din Novi Sad, absolvită în 1999. Inițial visase să urmeze Dreptul, dar soarta l-a condus către educație, iar azi nu are nicio îndoială că acesta i-a fost drumul: „M-am regăsit în activitatea cu copiii”.
„Panta cel mic” – un învățător cu renume
Deși numele său este Mihai, în sat toată lumea îl cunoaște drept „Panta” – un apelativ moștenit de la tatăl său, Pantinel. „Pe mine m-au strigat «Panta al mic» și așa am rămas.” Sub acest nume, Mihai Micșa s-a impus nu doar ca învățător, ci și ca mentor pentru tineri, ajutându-i suplimentar la pregătirea pentru bacalaureat și susținând educația în afara orelor de curs.
Pe lângă cariera sa în educație, Mihai Micșa a fost timp de 20 de ani președinte al Societății Cultural-Artistice „Dukati” din Mărghita – un simbol al păstrării folclorului și tradițiilor. Sub conducerea sa, secția de dansuri a participat la numeroase festivaluri, atât în Serbia, cât și în România, Franța, Italia, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia…
Teodora SMOLEAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 37 din 13 septembrie 2025
