În trei ani a scris nouă sute de pagini de versuri, nu se mai oprește când vine vorba să ne povestească despre poezie, așa cum singur mărturisește. Speră să aducă alinare prin vorbele sale cât mai multor oameni, trăiește cu dor de țară, își iubește satul natal și visează la o casă țărănească unde să poată scrie poezie. Drumul nostru ne-a purtat iarăși în ținutul gugulanilor, la Măru, unde Dorel Mărgan ne primește, ca de fiecare dată zâmbitor și, deși mai are multe de pregătit, pentru plecarea sa din țară, își face timp de un givan bănățan.
Poezia în grai nu este atât de ușor abordabilă precum poezia lirică. Cum a-ți ajuns să scrieți în grai?
Născându-mă la sat, fiind țăran la origini și mă „mândrăsc” spunând lucrul acesta, părinții mei s-au născut, aici la Măru, bunicii mei si toți antecesorii mei sunt născuți la țară. Am moștenit dragostea de sat, de obiceiuri, tradiția și acest lucru m-a determinat să pun în versuri tot ce-i legat de satul românesc. Încă din liceu am cochetat cu poezia, cu cea de dragoste, mai concret, apoi am renunțat a scrie versuri. Soția mea este învățătoare în sat și având un proiect împreună cu colegele ei, a înființat un festival concurs de poezie în grai bănățean „Port și tradiții bănățene”. Asta m-a determinat să reiau vechea pasiune de a scrie și am început să scriu versuri în grai bănățean pentru ca fetițele mele să le recite la diverse concursuri de acest fel. Astfel, în urmă cu aproximativ 15 ani am scris câteva poezii, vreo zece, în grai bănățean, cu care ele au participat la aceste concursuri. Și spre surprinderea mea, chiar au fost premiate. Apoi nu am mai scris.
În urmă cu 3 ani, prin 2019, în luna martie, ascultând, pe o rețea de socializare, o poezie recitată cu fond muzical, m-am hotărât să încerc și eu. Am înregistrat una din poeziile mele mai vechi și am postat-o pe această rețea de socializare. Recunosc că am avut câteva rețineri vis-à-vis de impactul pe care l-ar putea avea, însă după câteva ore am rămas surprins să văd câte aprecieri a adunat. Încurajat de acest lucru m-am hotărât să înregistrez și alte poezii, care, de asemenea, au fost destul de apreciate de public.
Poezia în grai bănățean am început să o postez scrisă, iar apoi am scris și poezii literare, astfel, intercalat am îmbinat ambele genuri de poezie. Motivat de reacțiile pozitive pe care oamenii le-au avut la versurile mele mi-am dorit să scriu și versuri creștine. Este destul de greu să abordezi acest gen de poezie, dacă nu ești ajutat și de harul lui Dumnezeu. M-am rugat ca Dumnezeu să-mi dea înțelepciune și să-mi pună pe inimă acest har să mă pot prezenta în fața oamenilor și cu poezia creștină. După doar doi ani, de când am început să scriu, mai cu pasiune, am debutat în lumea literară cu trei volume de poezie de genuri diferite: literar, dialectal și creștin.
A existat o pasiune pentru citit care a erupt în pasiune pentru poezie?
Întotdeauna am fost atras de lectură, am citit foarte mult în timpul copilăriei și adolescenței, împrumutând cărți, fiind destul de greu să-ți procuri o carte bună în acele vremuri. Apoi am reușit să-mi cumpăr cărți. Și mi-am tot cumpărat, până mi-am format o bibliotecă personală, care include circa 1000 de volume. Întotdeauna am avut lângă mine 3-4 cărți și, în funcție de starea sufletească, am citit una sau alta.
Care-i volumul favorit din cele scrise?
Cred că fiecare volum, în sine, reprezintă pentru mine ceva aparte. Poezia literară ajunge la o masă mai mare de oameni, fiind mai pe înțelesul tuturor. Poezia dialectală, pot să spun că, face parte din trăirile mele, din viața mea, în versurile mele fiind prezentate, așa cum am menționat și la început, obiceiurile de la sate și viața țăranului român. Tot ce am scris în acest gen de poezie este parte integrantă din viața mea, le-am trăit și astfel au fost un fel de „muză” pentru versurile pe care le-am scris. Poezia creștină este la fel de importantă pentru mine, deoarece mă ține mereu ancorat în dragostea pentru Dumnezeu, dragoste, pe care pot prin versuri să o transmit și cititorilor mei.
Referitor la întrebare, toate volumele pe care le-am scris sunt semnificative pentru mine.
Florina Ariana COLGIA
Articolul integral îl puteți citi în numărul 19 din 7 mai 2022
