Preotul Vasile Oltean, filolog, muzeograf apreciat și președintele de onoare al Asociației Culturale „Aurel A. Mureșianu”, a făcut una dintre cele mai importante descoperiri legate de tradiția junilor. El a găsit prima mențiune documentară a sărbătorii junilor într-un hristov datând din anul 1728. În document, junii sunt amintiți ca o „rânduială din bătrâni”.
Printre altele, în acest hristov se consemnează despre juni: „Să-i lăsați să treacă fără opreală, frumos, pe rând, cum se cade, iar cine nu va îngădui să treacă cu sfintele cruci prin această grădină, unul ca acela să fie blestemat de domnul și de cei trei sute optzeci de sfinți.”
Este vorba despre trecerea junilor călare spre Pietrele lui Solomon, locul unde au loc serbările după Paște.
Junii Albiori (Junii Naționali Albi) s-au constituit în anul 1860, în contextul înființării Asociațiunii Transilvănene pentru Cultura și Literatura Poporului Român (ASTRA), în marea lor majoritate făcând parte din breslele măcelarilor și negustorilor din Șcheii Brașovului. Numiți din vechime „ăi albi” sau „alghi”, deoarece costumul lor era alcătuit din veșminte albe, acești juni se deosebesc prin portul lor specific.
Costumul lor diferă de cel al Junilor Tineri și Bătrâni prin cămășile de pânză albă, purtate scoase în afară, lungi până la genunchi și largi, lucrate în 12 clini și împodobite cu fluturi aurii și broderii în motive românești.
Sunt încălțați cu cizme, iar pe cap poartă o căciulă de blană albă. Inițial purtau căciulă neagră, însă, pentru a se distinge de celelalte grupuri, și-au confecționat căciuli albe cu „țoc”, asemănătoare celor ale Junilor Curcani, susținute sub bărbie cu o curea. Modelul amintește de căciula lui Mihai Viteazul, care, în condițiile celor trei popasuri brașovene, a avut relații bune cu românii din Șcheii Brașovului.
La brâu, Junii Naționali Albi poartă un chimir lat, cusut cu motive naționale, iar doar vătaful are o lăibărică albă cu găitane negre și cusături pe margini, țesute cu „troaca” (un război de țesut arhaic, cu ciocănele, care le-a adus șcheienilor porecla de „trocari”).
Astăzi, contrar vechiului obicei, Junii Albiori, în cadrul încolonării spre Pietrele lui Solomon și înapoi, nu mai ocupă locul al treilea, ci ultimul, permițând Roșiorilor, Curcanilor, Dorobanților și chiar Brașovechenilor să defileze în fața lor, Albiorii încheind plutonul.
Actualul steag a fost confecționat în anul 1977, cu ocazia centenarului Războiului pentru Independență, purtând pe o parte portretul marelui poet Andrei Mureșianu, iar pe cealaltă parte imaginea unui June Albior. Suportul steagului, confecționat din lemn, poartă plăcuțe metalice (ținte) cu numele și prenumele tuturor membrilor grupului.
Junii Albiori protejează troița cunoscută sub numele „La ăle două Cruci”, dintre care doar una se mai păstrează astăzi, în zona „Pe după Grădini”. Aceasta a fost ridicată în anul 1896 de Vasile Munteanu și soția sa, Paraschiva, și, de-a lungul timpului, s-a încetățenit în conștiința localnicilor ideea existenței a două troițe în apropierea Bisericii „Sfânta Treime” de Pe Tocile.
Deși mărturii orale confirmă prezența aici a două troițe, în prezent poate fi văzută doar una, accesibilă cu dificultate pe drumul „Pe după Grădini”, un drum care ocolea odinioară grădinile, pe partea de sus, sub deal.
Crucea ridicată în 1896, din piatră, menționează în grafie latină anul și ctitorii:
„Această sfântă Cruce s-a ridicat pe cheltuiala dlui Vasile Munteanu și a soției sale, Paraschiva, născută Pitiș, la anul Domnului 1896, ca să rămână întru pomenirea lor și să fie mângâietoare sfântă tuturor creștinilor.”
Cu siguranță că, deteriorată, crucea a fost reparată de Vasile Munteanu Dulcioiu, cunoscut ctitor și al altor troițe din Șchei. Imaginea ei este reprodusă în anul 1929 într-o lucrare dedicată Transilvaniei, pictura aparținând celebrului peisagist francez Eduard Moreres.
Adrian Toth – președinte Asociația Culturală „Aurel A. Mureșianu” Brașov-România
Articolul integral îl puteți citi în numărul 50 din 13 decembrie 2025
