Boboteaza
Începutul de an aduce două mari sărbători în Calendarul Creștin Ortodox – prima este pe 6 ianuarie, Boboteaza, iar cea de-a doua pe 7 ianuarie, Sfântul Ioan. Pentru creștinii români ziua de 6 ianuarie reprezintă Botezul lui Iisus în râul Iordan, de către Sf. Ioan Botezătorul.
Ca timp, Boboteaza încheie ciclul celor 12 zile ale Crăciunului și deschide așa-numitei perioade a „distracțiilor, a carnavalului”.
În ajunul Bobotezei, în satele românești, preotul, însoțit de copii și de un cantor, umblă prin localitate și sfințește casele oamenilor.
În toate casele este aranjată o masă specială pentru această ocazie, iar în așteptarea preotului porțile acestora sunt deschise.
În această zi se sfințesc apele, iar credincioșii merg la biserică și, în urma Sfintei Liturghii și a săvârşirii slujbei de sfinţire a Agheasmei celei Mari, se întorc acasă cu apă sfințită. În unele părții, tinerii curajoși se întrec înotând, pentru a scoate din apă crucea sfințită aruncată de preot, considerându-se că cel care o scoate este binecuvântat cu daruri de la Dumnezeu.
Tradiții, obiceiuri și datini în Ajunul Bobotezei
De-a lungul veacurilor, creștinii ortodocși români și-au păstrat și pentru această mare sărbătoare datinile, tradițiile și obiceiurile din bătrâni.
Există credința că riturile de purificare și alungare a spiritelor rele, magia albă sau farmecele de bine au puteri mai mari în noaptea de Bobotează, astfel că fetele își pun busuioc sub pernă pentru a-și găsi ursitul.
Acestea leagă pe inelar un fir roșu de mătase și o rămurică de busuioc, iar înainte de culcare pun legătura sub pernă.
Superstiția spune că, în somnul liniștit dinspre dimineață, trebuie să-l vadă în vis pe bărbatul sortit.
Obiceiul străvechi „Ciuraleșa”
La prăznuirea Bobotezei se practică un ritual vechi denumit „Ciuraleșa”, în alte părți din România „Ciuralexa”, „Șuralexa”, „Ciuralița” sau „mersul cu șurlița”.
În spațiul nostru, acest obicei se practică în localitatea Petrovasâla și, până în urmă cu câțiva ani, se practica și la Seleuș. Conform tradiţiei strămoşeşti, în această zi de sfântă sărbătoare, cete de copii costumați și cu măşti pe faţă mergeau la casele de gospodari şi cântau „Ciura-Leşa, Marga-Reşa…”.
Primeau în dar dulciuri, cârnați și bani. În seara de Bobotează, petrovicenii, cunoscuți ca buni păstrători ai tradițiilor din bătrâni, aprind focuri în fața caselor lor, focuri la care se adună vecinii, prietenii și neamurile și se cinstește un pahar de țuică caldă.
Acest obicei este practicat și în alte localități din Banatul sârbesc, unde focurile aprinse, pe lângă consemnarea Bobotezei, anticipează Sărbătoare Ionilor care urmează să aibă loc mâine zi.
Eufrozina GREONEANȚ
Articolul integral îl puteți citi în numărul 2 din 16 ianuarie 2021
