Ne amintim în aceste zile de câteva dintre poeziile despre Sfintele Paști care au fost o inspirație pentru mulți poeți.
Începem cu versurile care descriu suferința lui Iisus. Este de neocolit poezia lui Vasile Voiculescu ,,Pe cruce”, în care poetul a descris Răstignirea lui Iisus. Cităm câteva versuri: „Iisus murea pe cruce, sub arşiţa grozavă,/Pălea curata-i frunte ce-o sângerase spinii,/Pe stâncile Golgotei tot cerul Palestinii/Părea că varsă lavă.//Şi chiar în clipa morţii huliră cărturarii,/Cu fierea oţelită îl adăpau străjerii./Râdea în hohot gloata de spasmele durerii/Şi-L ocărau tâlharii …//Zdrobită, la picioare-i zăcea plângând Maria/Şi-adânc zbugnea durerea din inima-i de mamă”.
Îl cităm și pe Radu Gyr, care în poezia ,,Săptămâna Patimilor” scrie așa: ,,Dă-ne iubirea Ta! Dă-ne putere/Din clipa încleştării-nsângerate/Să ne primim cuiele şi fierea/Ca Tine-n marea Ta singurătate“.
Valorile creștine în versuri
Despre puterea credinței și învățătura lui Iisus Hristos scrie Dimitrie Bolintineanu în poezia ,,Iisus pe cruce”: ,,O, Christ cu păr de aur şi cu cuvântul dulce,/Din care se revarsă al mângâierii dar!/Tu însuţi ai zis, Christe, când te-au urcat pe cruce:/„Nu vrei să faci, părinte, să treacă-acest pahar?”.//Ce te gândeai tu oare vorbind aşa, Iisuse?/ Gândeai că o să piară ce tu ai semănat?/Gândeai că Fariseii au să întoarcă mâine/Poporul din credinţa ce azi ai insuflat? (…) Doctrina ta e sfântă şi are viaţă-n sine,/De-aceea pretutindeni lăstari adânci a prins…”
Nichifor Crainic descrie în poezia ,,Noaptea Învierii” puterea pocăinței prin povestea tâlharului și a bătrânei: ,,Bătrâna se uită la el fără frică/Cu chipu-n văpae de candeli nimbat,/ Ea crede că omul o cruce ridică/Și glasul ei cântă: ,,Hristos a-nviat!” //Ce caldă blandețe, ce miere cerească/ E-n glasul bătrânei că omu-a-mpietrit?/Se nărui brațul ce vru să lovească,//Toporul îi cade cu zgomot icnit. (…) Zdrobit îngenunche și geme: ,,Iertare,/Iertare, iertare”, cu grai sugrumat./ Bătrâna-l privește cu-adâncă mirare,/Iar glasul ei cânta: ,,Hristos a-nviat!”
Despre importanța lepădării de păcate și, în consecință, despre apropierea de Iisus scrie Vasile Militaru în poezia ,,Hristos a înviat!”: ,,Simţi tu topită-n suflet vechea ură,/Mai vrei pierzania celui plin de har?/ Ţi-ai pus zăvor pe bârfitoarea gură?/ Iubirea pentru semeni o simţi jar?// O, dac-aceste legi, de-a pururi sfinte,/În aur, măcar azi, te-au îmbrăcat,/ Cu Serafimii-n suflet, imn fierbinte/ Ai drept să cânţi: «Hristos a înviat!»”.
Sfintele Paști au fost o inspirație și pentru Adrian Păunescu, poet care în poezia ,,Psalmi de Paști” face un îndemn către creștini: ,,Mă poți vedea, te pot cunoaște,/Cum mă comport, cum te comporți,/Când prin lumina grea de Paște,/Hristos a înviat din morți./Creștine, ca să poți renaște,/Deschide crucii orice porți,/Rectitorește-te de Paște,/Hristos a înviat din morți”.
Bucuria sărbătorii
Octavian Goga, poetul care a scris o serie de poezii patriotice și despre români, a făcut o legătură între Învierea lui Iisus și trezirea neamului: ,,E sărbătoare pe câmpie, şi-n suflete e sărbătoare,/ Învie firele de iarbă sub ploaia razelor de soare./Sânt Paştile cele frumoase şi-n fire zvonul lor străbate,/Clopotniţa-şi îndoaie trudnic încheieturile uscate…//Voi toţi ce suferiţi şi plângeţi sub larga-ntindere albastră/Veniţi, veniţi, căci va să vie curând împărăţia voastră…” (,,E sărbătoare”).
Cităm și versurile lui Alexandru Vlahuță: ,,Și-au tremurat stăpânii lumii/La glasul blândului profet/Și-un dușman au văzut în fiul/Dulgherului din Nazaret!//El n-a venit să răzvrătească/Nu vrea pieirea nimănui;/Desculț, pe jos, colinda lumea/Și mulți hulesc în urma lui” (,,Christos a înviat”).
În contextul poeziilor despre Paști cităm și versuri din poezia ,,Îngerul și mironisițele” al cărei autor este Alexei Mateevici: ,,Hristos a înviat! Și nu vă mai mâhniți//Și nu-L mai plângeți ca pe mort, Cătându-L între cei muriți!//A iadului putere-i biruită,/Zadarnică i-i răutatea:/De-acuma lumea-i izbăvită.//Întunecimea în lumină piere,/Măria ei i s-a surpat/Și fug vrăjmașii în durere.//Grăbiți-vă cu vești de veselie/Și spuneți veștile-n Sion:/ Hristos îi viu și-n veci învie!”//Dorm florile. Grădina moartă tace,/Iar primprejur — albastre umbre,/Nisip, zori aurii — și pace.”
Marina ANCAIȚAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 18 din 1-8 mai 2021
