Spiritualitate/Ecumenism

Voivodina sârbă

Voivodina sârbă

Sau ducatul sârbesc, a fost o regiune autonomă sârbă din cadrul Imperiului austriac, care era proclamată la Adunarea din mai din 1848 și a existat până în 1849, când a fost transformată într-o nouă regiune a Imperiului austriac numită Ducatul Serbiei și Banatul de Timiș.

În timpul revoluției din 1848, ungurii au căutat drepturi naționale și autonomie în cadrul Imperiului austriac. Cu toate acestea, nu au recunoscut niciun drept național al altor popoare care trăiesc în Ungaria. Revolta sârbilor a fost cauzată de înlocuirea forțată a numelor sârbești cu nume maghiare în registrele bisericii, precum și de aparițiile agresive ale lui Lajos Kossuth și ale armatei sale, care doreau să împiedice cu forța activitatea Legii Bisericii-Adunării Populare Sârbe.
Dorind să-și afirme și să-și protejeze propria identitate națională, sârbii fideli guvernului de la Viena, au proclamat Voivodina sârbă, care era formată din patru regiuni, Banat, Bačka, Srem și Baranje, la Adunarea din mai (13-15 mai 1848) din Sremski Karlovci. Mitropolitul de atunci al, Karlovațului Josif Rajačić, a fost proclamat patriarh, în timp ce Stevan Šupljikac , a fost ales primul voievod și s-a format guvernul sârbesc din Voievodina.
Josif Rajacic s-a nascut in localitea Brinje, din regiunea Lika, unde deasemenea s-a nascut si Jovan Janković – Lunga de Brinje. Această evoluție a condus la un conflict armat între Voivodina sârbă și guvernul rebel maghiar, care a răspuns proclamării Voivodinei sârbe prin intensificarea violenței armate. Voluntarii din Principatul Serbiei, conduși de Stevan Knićanin, au venit în ajutorul sârbilor din Voievodina, iar o altă populație loială guvernului central legitim s-a alăturat mișcării sârbe.

Pompiliu SFERA

Articolul integral îl puteți citi în numărul 29 din 17 iulie 2021