VOIVODINȚ: TRADIȚIONALUL „CEAUNUL MIXT”, EDIȚIA A V-A, ORGANIZAT DE ASOCIAȚIA „FRĂȚIA” ȘI EXPOZIȚIA DE PORT POPULAR A ASOCIAȚIEI FEMEILOR „SATUL VOIEVODULUI”

O sărbătoare de excepție dedicată păstrării și promovăriitradițiilor autentice bănățene

Membrii Asociaţiei „Frăția” din Voivodinț au organizat cu succes ediția a V-a a evenimentului „Ceaunul mixt”, o manifestare care reunește an de an numeroase echipe participante de culinari și asociații de femei din mai multe localități de la noi, precum și din România, care au răspuns prezent la invitația Asociației Femeilor „Satul Voievodului” din localitate. Evenimentul, organizat cu multă dăruire și implicare de Adrian Țăran, Adelin Iencea și Daniel Panciovan, sprijiniți de asociațiile din sat și de Primăria orașului Vârșeț, a fost un prilej de sărbătoare și de păstrare a tradițiilor culinare și culturale bănățene.

Evenimentul a fost organizat cu multă dăruire și implicare de către membrii Asociației „Frăția”, în frunte cu președintele acesteia, tânărul Adrian Țăran, care a transmis următoarele: „Banatul este o regiune cu o istorie, obiceiuri și un patrimoniu cultural bogat, transmise din generație în generație de-a lungul secolelor. În păstrarea acestor valori, un rol deosebit l-au avut femeile. Ele au fost păstrătoarele vetrei familiale, educatoarele copiilor, transmițătoarele obiceiurilor și limbii, dar și un sprijin important pentru familie și comunitate. De aceea, pe bună dreptate se poate spune că femeia este stâlpul tradiției în Banat. Încă din cele mai vechi timpuri, femeile i-au învățat pe copii valorile familiale, respectul față de cei mai în vârstă și importanța solidarității. Prin viața de zi cu zi, ele au transmis obiceiuri populare, cântece, jocuri și povești care au modelat identitatea bănățeanului. Un loc aparte l-a avut rolul lor în sărbătorirea praznicelor religioase, a hramurilor, nunților și altor evenimente importante, unde femeile erau cele care organizau și vegheau la respectarea tradiției. Femeia bănățeancă era cunoscută pentru hărnicia și perseverența ei. Pe lângă grija pentru gospodărie, participa la muncile câmpului, se ocupa de familie și crea lucrări meșteșugărești ce făceau parte din patrimoniul cultural. Îndemânări precum țesutul, broderia și confecționarea costumelor populare se transmiteau de la mamă la fiică, păstrând astfel bogăția creației populare. Deși societatea modernă a adus numeroase schimbări, rolul femeii în păstrarea tradiției nu și-a pierdut importanța. Astăzi, prin ansambluri culturale, asociații și viața de familie, femeile continuă să cultive obiceiurile strămoșești. Ele leagă trecutul de prezent, asigurând supraviețuirea identității culturale a Banatului și în viitor. În concluzie, femeia, de-a lungul istoriei Banatului, a fost mult mai mult decât gospodină și mamă. Ea a fost și rămâne păstrătoarea valorilor familiale, a tradiției și a patrimoniului cultural. Datorită muncii, dăruirii și iubirii ei față de familie și locurile natale, tradiția Banatului s-a păstrat până astăzi. De aceea, femeia poartă pe drept titlul de stâlp al tradiției în Banat.”

Text și fotografii: Denis STRATULAT

Articolul integral îl puteți citi în numărul din 13 iunie 2026