În urma lansării caietului special al revistei ,,Lumina”, dedicat poetului Ioan Flora, evenimentul a continuat cu Simpozionul „Ioan Flora 75: În lumina cuvântului”, organizat în cinstirea memoriei poetului, traducătorului și omului de cultură Ioan Flora, una dintre cele mai marcante personalități ale poeziei române contemporane.
Simpozionul, desfășurat în sala cu portrete a Casei de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova, a reunit cercetători, profesori universitari, critici literari și scriitori din Serbia și România, care au evocat opera și personalitatea lui Ioan Flora, aducând perspective variate asupra creației sale.
La redacția revistei de literatură, artă și cultură transfrontalieră ,,Lumina” au sosit treisprezece comunicări.
Primul care a luat cuvântul a fost prof. dr. Florian Copcea, cu lucrarea „Ioan Flora sau fascinația antipoeziei”. În expunerea sa, profesorul a amintit faptul că academicianul Dumitru Radu Popescu, prozator și director al Editurii Academiei Române, a propus realizarea unei serii de antologii dedicate celor mai importanți poeți din Voivodina, încredințându-i lui Copcea selecția acestora. Totodată, D.R.Popescu a insistat ca proiectul să înceapă cu Ioan Flora, pe care îl considera „singurul geniu al poeziei române contemporane, născut literar în clasicism, trăind în modernism și afirmându-se deplin în postmodernism”. Astfel a început aventura editorială a antologiilor dedicate celor 18 poeți români din Voivodina.
După prezentarea acestei comunicări, dr. Valentin Mic, director adjunct al Casei de Presă și Editură „Libertatea” și redactor responsabil al săptămânalului omonim, i-a înmânat lui Florian Copcea Premiul „Ioan Flora”, în semn de recunoștință pentru activitatea sa literară prodigioasă și pentru publicarea a peste zece volume la Editura „Libertatea”.
Despre Ioan Flora „la vârsta viziunii mai clare a ansamblului” a vorbit Mărioara Stojanović, jurnalistă și scriitoare, consăteană a poetului și, pentru o perioadă, colegă de redacție cu Ioan Flora la Casa de Presă și Editură „Libertatea”. Comunicarea sa, prezentată cu emoție și sinceritate, a fost o veritabilă confesiune despre omul și poetul Ioan Flora – colegul care dădea sfaturi colegilor, recita poezii fetelor, aducând scriitori importanți din România la ,,Libertatea”. Textul, plin de căldură, rememorează prima lor întâlnire, anii petrecuți în aceeași redacție, perioada afirmării poetice și ultimul interviu pe care i l-a acordat pentru săptămânalul ,,Libertatea”, cu puțin înainte ca poetul să părăsească această lume.
Amintiri legate de colaborarea și prietenia cu Ioan Flora au fost evocate și de dr. Slavomir Gvozdenovici, scriitor și președinte de onoare al Uniunii Sârbilor din România, în eseul său „Ioan Flora, prieten între București și Belgrad”, precum și de prof. univ. dr. Mariana Dan, autoarea lucrării „Ioan Flora, postmodernismul și clocotrismul: Frăția Culturală Româno-Sârbă”. În discursul său, domnia sa l-a amintit și pe poetul Adam Puslojić, fondatorul Asociației „Frăția Culturală Româno-Sârbă”, subliniind rolul acestuia în colaborarea dintre poeții români și sârbi. Mișcarea clocotristă a fost evocată ca un fenomen cultural efervescent, la care participau numeroși oameni de cultură, printre care și Ioan Flora.
Despre dimensiunile lirice ale creației lui Ioan Flora au vorbit și alți participanți: dr. Gheorghe Florescu („Neoavangardism în poezia lui Ioan Flora din volumul Discurs asupra Struțocămilei”); dr. Valentin Mic („Expresionismul poetic în volumul Dejun sub iarbă”); prof. univ. dr. Virginia Popović („Memorie, identitate și spațiu poetic în opera lui Ioan Flora”); conf. univ. dr. Brândușa Juică („Mitul ca mecanism poetic și reflexiv în volumul Medeea și mașinile ei de război”).
Dr. Carmen Dura a realizat o cercetare interesantă din presa vremii. Concluziile le-a prezentat în lucrarea intitulată „Imaginea poetului Ioan Flora în presa anilor ’80–’90”, din care amintim un citat al lui Ioan Flora preluat dintr-un interviu: ,,Poezia rămâne un document prin care se pot citi vremurile”.
În lucrarea sa „Ioan Flora – construcția unei identități poetice între limbi și culturi”, drd. Mariana Stratulat a analizat dimensiunea identitară și lingvistică a poeziei lui Ioan Flora din perspectiva unui creator situat la confluența dintre culturi, limbi și geografii spirituale. „Poemele sale, scrise într-un context multicultural și plurilingv, dezvăluie o tensiune specifică spațiului bănățean, în care coexistă limba română, limba sârbă și un imaginar european modern”, a remarcat autoarea.
Teodora SMOLEAN
Foto: Denis STRATULAT
Articolul integral îl puteți citi în numărul 46 din 15 noiembrie 2025
