Pentru evreii din întreaga lume, Zidul Plângerii este cel mai iubit și mai cunoscut loc. Și nu numai din Ierusalim! Zidul se găsește în partea de vest a cetății, la marginea Muntelui Templului. Zidul este tot ce a mai rămas din Templul lui Solomon.
El este cunoscut și sub numele de ,,Zidul de Vest” sau ,,Kotel”. Termenul de ,,Zidul Plângerii” apare abia prin secolul al XIX-lea, în literatura engleză, din cauza tradiției evreilor de a veni aici ca să deplângă starea Ierusalimului și dărâmarea Templului. Templul lui Solomon a fost construit în secolul al X-lea înainte de Hristos și a fost distrus de babilonieni în anul 586. Templul reconstruit a fost terminat și consacrat în anul 516. Regele Irod cel Mare a extins artificial platforma muntelui, rezultatul fiind un imens platou. S-au construit patru ziduri în jurul esplanadei, pentru susținerea întregului edificiu. Zidul actual este doar peretele vestic, ce susținea platforma artificială, pe care se înălța Templul. Marele Templu, care adăpostea Chivotul Legii, a fost distrus de romani în anul 70 d.Hr.
Zidul Plângerii este astăzi cea mai sensibilă zonă a Ierusalimului, loc sfânt atât pentru evrei, cât și pentru musulmani. El este în sectorul oriental al Orașului Sfânt cucerit și anexat statului Israel în timpul războiului din iunie 1967. El este situat la nivelul inferior al Esplanadei Moscheilor, al treilea loc sfânt al Islamului, după Meca și Medina. O parte din zidul lung de 488 de metri este în subteran și se întinde în orașul vechi. El are o înălțime de 32 de metri, dar doar 19 metri sunt deasupra solului. El are, în total, 45 de rânduri de piatră, 28 la suprafața solului și 17 în subsol.
Primele șapte rânduri de piatră sunt din perioada lui Irod cel Mare. Patru rânduri au fost puse în sec. VII, iar următoarele 14, în perioada dominației otomane (1866), iar ultimele trei rânduri au fost construite de căpeteniile religioase ale comunități musulmane (muftii) din Ierusalim, înainte de anul 1967. Peste șase milioane de vizitatori vin în fiecare an, Zidul Plângerii fiind cel mai frecventat obiectiv turistic israelian.
Pr. Petru BERBENTIA
Articolul integral îl puteți citi în numărul 24 din 17 iunie
