Drumul spre medicină, între vis și sacrificiu

Medicina este un drum al vocației, al sacrificiilor și al dorinței de a fi mereu alături de oameni. Cristina Țințar face parte din noua generație de tineri medici, o generație care a trecut prin încercări grele, de la presiunea studiilor și a examenelor până la experiența pandemiei. Pentru ea, medicina generală nu a fost o întâmplare, ci un vis care s-a conturat încă din copilărie, influențat de exemplul mamei farmaciste și întărit de propria curiozitate față de complexitatea corpului uman.

Astăzi, Cristina privește în urmă cu recunoștință pentru sprijinul primit din partea familiei. În același timp, privește spre viitor cu dorința de a aduce o schimbare și de a păși cu încredere în halatul alb.
În continuare, vom afla de la ea despre cele mai frumoase experiențe din timpul studiilor, dar și despre unele încercări mai grele, precum și care sunt așteptările ei de la viitor.

Ce te-a determinat să alegi medicina generală și nu o altă ramură a medicinei sau chiar o altă profesie?

Am ales medicina generală deoarece am fost atrasă încă de mică de felul în care funcționează corpul uman și am vrut să aflu mai multe despre acesta. Primul contact cu medicina l-am avut prin intermediul mamei, care este farmacistă. Visul meu, când eram mică, era să fiu farmacistă, însă cu anii medicina generală mi s-a părut mai interesantă, pentru că abordează mai multe ramuri și este mai dinamică.

Cum ți-a schimbat facultatea felul de a privi viața și oamenii?

Facultatea mi-a schimbat felul de a privi viața și oamenii, scoțându-mă din zona de confort și făcându-mă să întâlnesc, zi de zi, tipuri de oameni diferiți. Acest lucru m-a învățat că trebuie să te adaptezi fiecărei persoane într-un mod adecvat. Facultatea m-a învățat, de asemenea, că nu orice informație primită trebuie luată ca atare, ci trecută prin filtrul minții, și că nu toți gândim la fel.

Adriana PETROI

Articolul integral îl puteți citi în numărul 40 din 4 octombrie 2025