Sub semnul cuvântului și al excelenței culturale, Editura „Libertatea” a reunit din nou, într-un singur eveniment de prestigiu, „Un an editorial într-o singură zi”, rodul unui întreg an de creație și dăruire literară. În anul editorial 2025, instituția care de peste opt decenii păstrează vie flacăra spiritului românesc din Serbia a adus în fața cititorilor nu mai puțin de 25 de volume, mărturii ale continuității unei tradiții literare. În cadrul acestui moment de bilanț și sărbătoare a literelor, patru dintre aceste titluri au fost încununate cu distincțiile pentru cea mai bună carte de proză, poezie, critică literară și pentru contribuția specială dedicată operei eminesciene în Serbia. Editura „Libertatea” și-a confirmat și de această dată rolul său ca reper cultural al românilor din aceste spații.
Evenimentul s-a desfășurat luni, 16 martie, în Sala cu portrete a Casei de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova, într-o atmosferă de sărbătoare.
Manifestarea a fost inaugurată de Mariana Stratulat, directorul Casei de Presă și Editură „Libertatea”, care, adresându-se publicului numeros, a evocat principalele momente ale activității instituției în anul precedent. Anul 2025 a fost unul cu totul special pentru instituție, marcând 80 de ani de existență ai Casei de Presă și Editură „Libertatea”, un jubileu care a confirmat rolul esențial al acestei instituții în viața culturală a românilor din Serbia.
Directorul a amintit și succesele autorilor publicați de editură, premiați la manifestări literare din Macedonia, Grecia, România, Republica Moldova, Bosnia și Herțegovina sau Muntenegru. Totodată, instituția însăși a fost onorată cu importante distincții, printre care Ordinul de Sretenje, acordat de președintele Republicii Serbia, precum și Placheta de Aur a Uniunii Ziariștilor din Serbia, o Diplomă de Excelență din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și o diplomă de excelență oferită de Consulatul României la Vârșeț. În aceeași intervenție, Mariana Stratulat a evidențiat colaborările instituției cu Ambasada României la Belgrad – concretizate, între altele, în proiectul editorial al antologiilor de poezie „Cele mai frumoase poezii… Doamnelor în dar!” – precum și colaborarea cu Episcopia Dacia Felix.
Evenimentul a fost moderat de dr. Eufrozina Greoneanț, care a salutat prezența numeroșilor invitați de seamă din Serbia și România: Preacucernicul Părinte Moise Lința din Uzdin, prof. univ. dr. Otilia Hedeșan de la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, Universitatea de Vest din Timișoara; prof. univ. dr. Octavia Nedelcu, Departamentul de Filologie Rusă și Slavă, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București; prof. univ. dr. Virginia Popovici, Departamentul de Limba şi Literatura Română, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Novi Sad; scriitoarea Silvia Giurgiu Pătrăchioiu; scriitorul și criticul literar Florian Copcea; dr. Tatiana Petrică, director interimar al Căminului Tineretului din Vârșeț; prof. univ. dr. Mariana Dan; Mărioara Stojanović, scriitoare și fost director al CPE „Libertatea” (1992–2000); Stevan Mihailov, coordonator al Departamentului pentru Informare al CNMNR; dr. Diana Mihuț, asistent de cercetare științifică la Universitatea de Vest din Timișoara; Marinel Petrică, președintele Consiliului de Administrație al CPE „Libertatea”; autorii volumelor intrate în concurs, colectivul Casei, invitații din România și prietenii Casei.
În mesajul său, Preacucernicul Părinte Moise Lința a transmis binecuvântările Preasfințitului Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, adresând tuturor urări de sănătate, pace și putere de muncă în anul 2026.
2025 – un an bogat în creație literară
La rândul său, redactorul responsabil al Editurii „Libertatea”, Marin Gașpăr, a subliniat rolul editurii în susținerea și afirmarea autorilor care scriu în limba română literară, precizând că în anul editorial 2025 au fost publicate 25 de volume, dintre care 13 în limba română, 3 bilingve și 9 în limba sârbă, acoperind genuri variate – de la poezie și proză la critică literară, eseu, literatură pentru copii sau texte religioase.
Teodora SMOLEAN
Foto: Denis STRATULAT
și Radovan DJERIĆ
Articolul integral îl puteți citi în numărul 12 din 21 martie 2026
