Mă gândesc la darul numit „Iisus Hristos”, Pruncul Mântuitor, pe care-L cinstim în tot timpul anului bisericesc, prin sărbătorile noastre.
O asemenea sărbătoare ne luminează sufletele în aceste zile de iarnă, când, în multe locuri, zăpada acoperă toate mizerile văzute ale vieții noastre, mizerii și greutăți care sunt destule și le simțim din ce în ce mai mult.
Sărbătoarea aceasta, pe care o numim Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos sau ,,sărbătoarea Crăciunului”, este ziua în care se naşte din veci pentru oameni Hristos-Dumnezeu, pentru că Dumnezeu-Tatăl a considerat că venise „plinirea vremii”.
Lumea era în mare suferinţă spirituală în acel an 747 de la facerea Romei, oamenii lumii cunoscute aveau o viață complicată şi se închinau unor zei, pentru că erau păgâni. Starea aceasta a lumii cerea o îndreptare energică, dreaptă şi firească din partea lui Dumnezeu. Să nu uităm că lumea mai trecuse printr-o asemenea situație, însă atunci potopul a curățat totul! Istoricul evreu Iosif Flavius (cca. 37-100 d.Hr.) spune că lumea era mai rea decât în vremea Sodomei şi Gomorei.
Dumnezeu a ales să ne trimită pe Unicul Său Fiu, nu ca să ne pedepsească, ci să ne ajute, Fiul care „să se nască şi să crească, să ne mântuiască!”. Să știți că nu păcatul nostru a fost cel mai important în hotărârea ca Fiul Lui să se nască ca om între oameni, ci dragostea veşnică a Tatălui Ceresc faţă de noi, oamenii.
La „reporterii” vremii, adică la evanghelişti, povestirea e clară şi frumoasă. Ascultând de o poruncă imperială romană, care cerea ca orice cetăţean al provinciei romane Palestina să meargă să se înscrie la recensământul populaţiei, în locul de baştină al familiei, dreptul Iosif şi Fecioara Maria pornesc la un drum lung şi greu, un drum de aproape 150 de kilometri. Ei făceau parte din neamul Regelui David, originar din Betleem, dar pentru că locuiau în Nazaret, au trebuit să meargă din nordul Țării Sfinte până în sud, prin provincia Samaria, un lucru destul de periculos, dată fiind situația tensionată dintre evrei și samarineni. Pentru cei doi era şi mai greu, deoarece Fecioara Maria era însărcinată şi i se apropia sorocul să nască.
Pr. Petru Berbentia
Articolul integral îl puteți citi în numărul 52 din 28 decembrie- 4 ianuarie 2025
