De curând, la Editura ONG „Pekus” din Majdanpek/Panciova a văzut lumina tiparului o lucrare lexicografică deosebit de valoroasă și de interesantă: un dicționar frazeologic valaho-sârb privind cultura tradițională a valahilor (românilor n.a.) din Serbia de Est.
Autorul acestei lucrări științifice este Paun Es Durlić, etnolog și pedagog, custode al Muzeului din Majdanpek. La începutul carierei, ca licențiat al Facultății de Filologie din Belgrad – Limba și literatura sârbo-croată și al Școlii Superioare de Pedagogie din Belgrad (profilul cultura plastică), a fost angajat ca pedagog și profesor de cultură muzicală și cultură plastică în mai multe localități din Serbia de Est, după care a studiat etnologia la Facultatea de Filosofie din Belgrad. În scurt timp s-a angajat la Departamentul din Majdanpek al Muzeului Mineritului și Metalurgiei din Bor, fiind preocupat, în întreaga sa carieră, de cultura nematerială a populației valahe din Serbia de Est. Este autorul unui număr însemnat de studii științifice din domeniul etnologiei, arheologiei, istoriei, etnomuzicologiei, folcloristicii și literaturii populare, cât și a două monografii.
După pensionare, a inițiat, pe internet, proiectul „Vorbar – Arca lui Noe a culturii valahe”, a cărui menire principală este colectarea și prezentarea materialului etnolingvistic de pe teritoriul Serbiei de Est. Cercetând populația valahă din Serbia de Est, a ajuns la descoperiri și concluzii deosebit de interesante și originale, printre altele şi la faptul că „valahii în privința sentimentului național posedă o identitate dublă: din punct de vedere etnic sunt români, iar din punct de vedere național sunt sârbi; că limba literară română nu le poate fi limbă maternă pentru că valahii nu o înțeleg”, declară autorul şi adaugă că „în procesele etno-genetice originea etnică nu este decisivă în formarea conștiinței naționale” (din Biografia autorului, publicată în Vorbar, pag. 745). Din materialul pe care l-a colectat și l-a cercetat un șir lung de ani, a reieșit această valoroasă lucrare pe care o prezentăm cu această ocazie. De altfel, Paun Es Durlić trăiește astăzi la Panciova.
Adriana PETROI
Articolul integral îl puteți citi în numărul 5 din 3 februarie
