La ceas aniversar
,,Când în urmă cu 23 de ani, pe când eram liceană, am asistat, ca membră a Corului de Fete, condus de cunoscuta solistă vocală din Banat şi dirijoară Georgeta Ocolişan, la deschiderea festivă a acestui simpozion, în incinta Şcolii Generale „George Coşbuc“ din Torac, nu mi-am putut închipui că după un deceniu voi participa din nou la acest eveniment, însă din punct de vedere organizatoric”, menționează la ceas aniversar Alina Iorga-Knežević, din cadrul Institutului pentru Cultură al Românilor din Voivodina.
Conform celor declarate de Alina, în anul 2009, dar atunci sub conducerea domnului academician Costa Roşu, director ICRV, împreună cu colegii săi Igor Ungur, Diana Ocolişan, Todor Ursu şi Camelia Bugar, a participat pentru prima dată la organizarea acestui eveniment ştiinţific internaţional cu totul deosebit.
Atunci, și-au dat seama că această reuniune multidisciplinară, dar cu un numitor comun – Banat, se va afla pe loc de frunte în programul de activitate anual al Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, în primul rând pentru că prezintă date inedite în lucrările ştiinţifice ale multor academicieni, cercetători ştiinţifici, profesori universitari în diferite domenii, lingvişti, muzeologi, arhivişti, feţe bisericeşti, studenţi şi ale tuturor acelora care consideră că totuşi mai trebuie ceva analizat referitor la această regiune istorică cu totul aparte de pe mapamond. În câţiva ani a participat şi cu lucrări, însă doar dacă partea organizatorică i-a permis acest lucru.
Ca şi gazde ale Simpozionului în perioada 2009-2019, consideră că ICRV a făcut faţă cu succes, în calitate de organizator, mai ales că a funcţionat şi funcţionează cu 5, apoi din anul 2013 cu 4 angajaţi, dar s-au încadrat în organizare cu mare efort, împreună cu instituţiile de frunte din Voivodina – Serbia şi România, fără care desfăşurarea acestui eveniment nu este posibilă. În cadrul ICRV, îndemânaţi de directorul Costa Roşu, care are o experienţă enormă în organizarea evenimentelor de acest gen, au reuşit să ducă la bun sfârşit ediţiile Simpozionului, iată, deja de un deceniu. Acest simpozion, care întăreşte relaţiile dintre Serbia şi România, dar şi în întreaga regiune, poate să se mândrească cu numărul instituţiilor culturale şi ştiinţifice care în fiecare an doresc să se încadreze în participarea şi organizarea lui. Importanţa acestui eveniment multicultural, multiconfesional şi multidisciplinar, reuniune care ne reaminteşte de importanţa istoriei pentru a înţelege trecutul, prezentul şi viitorul Banatului, a regiunii unde trăim, se poate simţi şi vedea la festivităţile lui oficiale de deschidere, la care participă şi asistă cele mai principale oficialităţi din autoguvernările locale din ambele ţări vecine şi prietene, dar şi că ele au fost organizate în sălile excepţionale ale Parlamentului Voivodinei şi ale Consiliului Judeţean Caraş-Severin, apoi în Sala Baroc a Primăriei Oraşului Zrenianin, în funcţionabila şi foarte modernă Aulă a Universităţii „Eftimie Murgu“ din Reşiţa…
De la Alina Iorga Knežević mai aflăm că pregătirile pentru Simpozion încep cu multe luni înaintea deschiderii oficiale, prin câteva şedinţe ale Comitetului de Organizare, unde se stabilesc până în cele mai mici detalii, în primul rând, secţiunile reuniunii, locul unde se vor desfăşura şi ce vor aborda acestea, apoi manifestările adiacente şi tematica lor, numărul participanţilor şi ţările din care vor sosi, cazarea, excursia în ultima zi a Simpozionului etc.
Pagină redactată de Teodora SMOLEAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 1 din 9 ianuarie 2021
