Ghiță Blejușcă este cel care și-a pus amprenta adâncă asupra vieții culturale a Săcălazului. A avut zece ani când a venit de pe meleaguri moldave în Banat. „Am fost fascinat de modul de viață și de nivelul de civilizație al șvabilor, și de aceea m-am îmbănățenit”, mărturisește secretarul general al redacției ,,Foii Săcălazului”, o publicație rurală care, în 2015, a sărbătorit două decenii de existență.
Copilăria și venirea în Săcălaz
S-a născut în localitatea Humosu, comuna Sirețel, județul Iași, la data de 11 martie 1950. În 1960, întreaga familie se mută în Banat, la Săcălaz. Clasele V-VIII le frecventează la Săcălaz, după care urmează Școala profesională de trei ani la Electromotor Timișoara, apoi se angajează la Electromotor, unde va lucra 33 de ani la secția sculărie, ultimii 15 ani fiind maistru. Școala tehnică de maiștri a absolvit-o în 1985 la Liceul Electrotimiș. Între anii 1998-2000, a fost șef de secție și mecanic șef la Lipoplast Timișoara.
Despre venirea sa în Banat, Blejușcă ne mărturisește următoarele: „Au trecut peste douăzeci de ani de când debutam la ,,Foaia Săcălazului”, prima publicație săcălăzeană a românilor săcălăzeni, și nu numai. Debutam cu articolul ,,Nostalgii” în care descriam ,,impactul” meu, copil fiind, cu localitatea Săcălaz. În fiecare primăvară trăiesc, în adâncul sufletului meu, amintirile primăverii anului 1960, când eram copil de zece ani și îmi părăseam satul copilăriei mele, sat așezat între dealuri, cu păduri seculare, cu pășuni și poieni, cu oameni necăjiți, dar cu mare credință în Dumnezeu. Era în aprilie când sub cerul înstelat mergeam triști și cu ochii plini de lacrimi pe drumul din pădure ce cobora șerpuit către malul stâng al Siretului. Plecam întreaga familie cu acceleratul de Timișoara spre tărâmul făgăduinței care era Banatul, cu destinația Săcălaz. Iată că de atunci am devenit săcălăzean prin adopție, iar mulți dintre ai mei, părinți, frați și multe alte rude, își dorm somnul de veci în pământul săcălăzean, pământ pe care l-am descris cu toată istoria lui, împreună cu prietenul meu Ștefan Tomoiagă, în paginile ,,Foii Săcălăzene”, dar mai ales în monografia ,,Săcălaz – Timp și Istorie”. Această preocupare, ce s-a transformat odată cu trecerea anilor în pasiune, ne-a captat o parte a vieții noastre, dar în final a fost și este prin tot ce am scris, prin legăturile de prietenie și colaborare cu alți publiciști din Banatul timișan și Voivodina, în beneficiul semenilor noștri.”
Paginile ce scriu istorie
De mic a manifestat pasiune pentru scris și pentru istorie, dar foarte târziu, prin 1998, a început să scrie, atunci a devenit redactor la publicația ,,Foaia Săcălazului”. Prin povestirile tipărite și-a pus în lumină talentul, care a fost evidențiat. Tot în 1998, a devenit redactor și la ,,Opinia” din Săcălaz. Ca membru fondator (2008) al ,,Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat”, a fost ales secretar și apoi vicepreședinte al asociației. Este membru de onoare a Uniunii Jurnaliștilor din Banatul Istoric și membru de onoare al Societății Literar-Artistice ,,Tibiscus” din Uzdin, colaborator la revistele ,,Suflet Nou” din Comloșu Mare, Timiș, ,,Tibiscus” din Uzdin, ,,Almăjul” din Șopotul Vechi, Caraș-Severin și altele din aria geografică a Banatului istoric. Totodată, este fondator al revistei anuale ,,Trăiască Răchia de Pretutindeni” și a publicației ocazionale ,,Armonia” a asociației culturale cu același nume, împreună cu alți 14 săcălăzeni. În 2019, a apărut volumul ,,Armonia – 10 ani în slujba culturii săcălăzene”. Asociația culturală ,,Armonia” susține grupul vocal cu același nume, din care face parte și președintele său de onoare, Ghiță Blejușcă. Corul acesta participă la evenimente, festivaluri de colinde, iar la sărbătorile mari de peste an dă răspunsurile în biserică.
Florin RAȘA
Articolul integral îl puteți citi în numărul 29 din 16 iulie 2022
