Om de știință. Dialectolog. Doctor în ştiinţe. Poet și prozator. Critic literar și eseist. Traducător literar. Profesor universitar. Autor de manuale școlare. Oricare dintre aceste calități i-am atribui lui Radu Flora, nu greșim – și poate că cele enumerate sunt prea puține pentru a-i descrie activitatea. De aceea, nu avem tendința ca acest text să fie o abordare exhaustivă a activităţii lui Radu Flora, ci doar radiografia unor momente, centenarul nașterii acestui savant fiind un prilej potrivit pentru acest demers.
Vom începe cu studiile sale de dialectologie care sunt astăzi un reper în studiul graiurilor românești din Voivodina. Dr. Radu Flora, născut pe data de 5 septembrie 1922 la Satu Nou, a întreprins o analiză de profunzime a graiurilor românești vorbite în Voivodina, iar rezultatele cercetărilor le-a prezentat în monografii și în numeroase articole. Cercetarea cea mai amplă care vizează subdialectul bănățean vorbit în Voivodina este teza de doctorat a lui Radu Flora, pe care a susținut-o în anul 1959 la Zagreb: ,,Rumunski banatski govori u svetlu lingvističke geografije” (,,Graiurile româneşti bănăţene din punctul de vedere al geografiei lingvistice”). Lucrarea, care a fost publicată în anul 1971 la Facultatea de Filologie a Universității din Belgrad, este un studiu de geografie lingvistică, alcătuit pe baza materialului dialectal cules de Radu Flora în satele cu români din Banatul sârbesc. O altă carte, mai redusă ca întindere, dar la fel de importantă, este ,,Dijalektološki profil rumunskih banatskih govora sa vršačkog područja” (Matica srpska, Novi Sad, 1962). Totuși, dacă ar trebui să alegem capodopera studiilor de dialectologie ale lui Radu Flora, am spune că aceasta este, neîndoielnic, Atlasul lingvistic al graiurilor românești din Banat (ALBI).
Dincolo de preocupările sale în domeniul dialectologiei, Radu Flora a fost unul dintre fondatorii mișcării noastre literare; asta dincolo de faptul că volumul său de poezii ,,Drum prin noapte și prin zi” a fost una dintre primele trei cărți de beletristică ce au apărut în literatura noastră, în anul 1947.
La această carte se adaugă și volumele: ,,Poeme cu lumină” (1950) și ,,Albu” (realizat împreună cu Ion Bălan în anul 1952) ,,Liniștea zorilor” (1976), ,,Piruete” (1981), ,,Unghi de cer” (1984), ,,La capătul nopții” (versuri alese; 1988).
Proza lui Radu Flora se compune din romanele ,,Crucea”, ,,Când vine primăvara” și trilogia ,,Capcana” (1978), ,,Vârtejul” (1980) și ,,Zidul” (1983). A fost și critic literar. Este autorul cărții Literatura română din Voivodina. Panorama unui sfert de veac (1946 – 1970), ,,o micro-istorie literară a expresiei de limbă română din Voivodina”, cum a numit-o autorul ei în cuvântul introductiv.
Pentru că suntem la capitolul literatură, amintim și faptul că Radu Flora a redactat două volume de folclor literar bănățean – ,,Foaie verde, spic de grâu” (1979) și ,,Foaie verde, lămâiță” (1982). Aceste două antologii au apărut la Editura Societății de Limba Română din ,,Voivodina”. Se adaugă la aceste cărţi și antologia ,,Folclor literar bănățean” (Libertatea, Panciova, 1975).
Marina KALKAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 32 din 6 august 2022
