Piesa de teatru „Fierarii” (în original „Kovači”), a autorului panciovean Miloš Nikolić, a fost urmărită de sute de mii de spectatori din Serbia, Europa, Cipru, Marea Britanie şi Canada. Fiind tradusă în limba română de Veronica Lăzăreanu, piesa „Fierarii”, montată la Teatrul de Comedie din București, cucerește ani de-a rândul publicul din România. Luna aceasta, în cadrul turneului național al teatrului amintit, de piesa „Fierarii” se bucură spectatorii din patru orașe ale României: Târgu Mureș, Brașov, București și Iași.
Piesa de teatru „Fierarii” și-a început traseul din București. Cât de populară este în rândul românilor confirmă faptul că aceasta este jucată în sala „Ion Caramitru” a Teatrului Național din București, care poate găzdui aproape 1.000 de spectatori. Apoi, trupa şi-a continuat turneul la Constanța, unde a jucat la Casa de Cultură a Sindicatelor.
Turneul Teatrului de Comedie din București a continuat și luna aceasta, când piesa „Fierarii” a fost jucată la Târgu Mureș (17 martie) și la Brașov (18 martie). În cadrul acestui turneu, piesa „Fierarii” va fi prezentată din nou la București, tot la Teatrul Național, în data de 24 martie. Turneul se va încheia pe 31 martie, cu o reprezentaţie la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași.
Piesa de teatru „Fierarii” aduce următoarea distribuție: Horațiu Mălăele, Maia Morgenstern, George Mihăiță și Valentin Teodosiu. Regizor este Horațiu Mălăele. Intriga uneia dintre cele mai jucate și vizionate piese de teatru se petrece în timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial, când trei fierari sunt aduși de circumstanțele războiului la un coleg necunoscut, într-un alt atelier de fierărie, într-o altă casă și la o altă femeie. Apoi, mai bine de douăzeci de ani mai târziu, fiecare dintre ei află că atelierul său este, de fapt, a lui, că femeia sa nu este chiar a lui, iar că fiul său, născut în timpul războiului, nu este al său, ci este rodul unor relații de război – al prizonierului sârb, Aca și al nemțoaicei Luiza, al unui soldat german Schmidt și al unei comsomoliste ruse, dar și al unui eliberator rus și al unei sârboaice din Banat.
S.C.
Articolul integral îl puteți citi în numărul 12 din 22 martie 2025
