Ediția din acest an a Marelui Festival de Folclor al Românilor din Voivodina se va desfășura în perioada 14–15 august și va avea loc. pentru prima data. la Nicolinț. Care au fost premisele care au făcut ca cea mai emblematică manifestare a muzicii și dansului românesc să aibă loc la Nicolinț?
-Având în vedere că Marele Festival de Folclor al Românilor din Voivodina nu a avut loc niciodată la Nicolinț, am considerat că ar fi un moment potrivit ca această localitate să devină, pentru prima dată, gazda celei mai importante sărbători a folclorului românesc din Voivodina.
Totodată, avem o colaborare foarte bună cu doamna Alexandra Rancovici Lelea, precum și cu domnul Cuzman Turcoane, care și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini comunitatea din Nicolinț în organizarea acestui eveniment. Pornind de aici, am discutat cu reprezentanții localității și i-am întrebat dacă sunt pregătiți să pună umărul, alături de noi, la organizarea celei de-a 66-a ediții a Marelui Festival.
Discuțiile au început în urmă cu aproximativ jumătate de an, iar de atunci lucrăm intens la pregătirea manifestării. Sunt convins că nicolincenii se vor bucura să fie gazdele unui eveniment de o asemenea importanță și că, împreună, vom reuși să organizăm o ediție frumoasă și memorabilă a Marelui Festival.
Ne aflăm în fața celei de-a 66-a ediții a Marelui Festival. Ce aduce în plus față de edițiile anterioare dedicate păstrării și promovării patrimoniului cultural românesc?
-Din punct de vedere artistic, Marele Festival încearcă, de la an la an, să ridice ștacheta și să aducă în fața publicului un program de o calitate cât mai înaltă. Anul acesta ne-am propus să acordăm o atenție deosebită repertoriului autentic, să readucem în scenă cântece care nu s-au mai cântat de multă vreme și chiar melodii care, încetul cu încetul, riscă să fie uitate.
Sigur că există și un repertoriu foarte cunoscut, melodii îndrăgite care se repetă de la o generație la alta și care și-au câștigat locul în tradiția noastră. Însă cred că una dintre misiunile Marelui Festival este tocmai aceea de a merge mai adânc în patrimoniul nostru muzical, de a redescoperi ceea ce s-a cântat odinioară în satele românești din Voivodina și de a transmite aceste valori generațiilor care vin.
Un lucru cu care ne mândrim în mod deosebit anul acesta este faptul că am început dezvoltarea unui website dedicat Marelui Festival. Nu dorim ca acesta să fie doar un site de prezentare a ediției curente, ci, în timp, să devină o adevărată arhivă digitală și o comoară a memoriei Festivalului. Ne dorim să adunăm acolo informații, fotografii, programe, participanți și alte documente legate de toate edițiile, începând cu prima ediție, organizată la Uzdin în anul 1959, și continuând până în prezent.
După 66 de ediții, cred că avem și responsabilitatea de a nu lăsa această istorie doar în amintirile oamenilor sau în arhive răzlețe. Marele Festival trebuie să fie, în același timp, o manifestare vie, care evoluează de la an la an, dar și un loc în care păstrăm și documentăm patrimoniul cultural al românilor din Voivodina.
În fond, aceasta este direcția în care dorim să mergem: să păstrăm ceea ce este autentic, să recuperăm ceea ce riscă să fie uitat și, în același timp, să găsim mijloace moderne prin care această moștenire să ajungă la generațiile următoare.
Fiecare ediție a Marelui Festival de Folclor este un imbold pentru perpetuarea sau, în unele cazuri, reluarea activităților legate de păstrarea cântecului, muzicii și folclorului românesc. Considerați că Festivalul își atinge acest deziderat?
-Cred că Marele Festival își atinge acest deziderat, dar trebuie să fim conștienți că păstrarea folclorului și a identității culturale este un proces continuu, care nu se poate rezuma doar la cele două zile ale manifestării.
Poate că una dintre cele mai importante valori ale Marelui Festival este tocmai faptul că reprezintă un imbold pentru comunitățile noastre. Participarea la Festival presupune luni de pregătire: se formează sau se reactivează ansambluri, se pregătesc dansuri, se caută cântece, se repetă cu soliștii și orchestrele, se scot din dulap costumele populare. În unele localități, tocmai apropierea Marelui Festival poate fi motivul pentru reluarea unor activități care, poate, în anii precedenți au fost mai puțin prezente.
Pentru mine, acesta este unul dintre cele mai importante rezultate ale Festivalului. Nu este suficient să avem o manifestare frumoasă și un public numeros. Mult mai important este ceea ce rămâne după ce scena se închide: un cântec vechi readus în atenție, un ansamblu care și-a reluat activitatea sau o comunitate care s-a mobilizat în jurul propriei tradiții.
Desigur, întotdeauna există loc pentru mai mult. Dar faptul că, după mai bine de șase decenii, comunitățile românești din Voivodina continuă să se întâlnească în jurul cântecului, dansului, portului și tradițiilor noastre cred că este cea mai bună dovadă că Marele Festival își îndeplinește menirea.
Este cert că Orchestrei de Muzică Populară a Românilor din Voivodina îi revine locul primordial în cele două programe prevăzute pentru ediția a 66-a a Marelui Festival de Folclor al Românilor din Voivodina. Cum va fi structurat programul ediției din acest an?
-Ca în fiecare an, programul Marelui Festival este alcătuit de Comisia artistică, care a realizat și preselecția soliștilor vocali și instrumentiști ce vor evolua alături de Orchestra de Muzică Populară a Românilor din Voivodina.
În același timp, acordăm o atenție deosebită participării societăților și căminelor culturale din localitățile românești. Încercăm să le încurajăm și să le mobilizăm să fie prezente la Marele Festival, mai ales în condițiile în care, din păcate, activitatea culturală din unele dintre satele noastre este tot mai redusă. Tocmai de aceea, Festivalul trebuie să reprezinte și un motiv pentru ca oamenii să se adune din nou, să meargă la repetiții, să cânte, să danseze și să-și dorească să-și reprezinte cât mai frumos localitatea.
La ediția din acest an vom avea formații de dansuri, coruri, grupuri vocale, orchestre și tarafuri, astfel încât publicul va putea vedea o imagine cât mai bogată și diversă a folclorului românesc din Voivodina.
Un rol primordial îi revine, bineînțeles, Orchestrei de Muzică Populară a Românilor din Voivodina, care va acompania soliștii vocali și instrumentiști selectați pentru cele două seri ale Festivalului. Orchestra reprezintă, într-un fel, liantul artistic al întregii manifestări și ne permite să prezentăm cântecul popular românesc la un nivel artistic cât mai înalt.
Dar ne dorim, în egală măsură, ca fiecare localitate participantă să aducă pe scena de la Nicolinț ceea ce are mai valoros și mai autentic – cântecul, dansul, portul, obiceiurile și specificul propriu. În felul acesta, Marele Festival nu este doar un spectacol, ci devine, pentru două zile, o imagine vie a întregii comunități românești din Voivodina.
Eufrozina GREONEANȚ
Articolul integral îl puteți citi în numărul din 8 august 2026
