Încă un autor din perioada interbelică este Preotul Lazăr Cârdu din Sân-Mihai (1901-1973), unul dintre fruntaşii comunităţii românești din Banatul iugoslav în perioada interbelică, care a participat activ în mai toate evenimentele şi acţiunile cu caracter cultural, politic şi, bineînţeles, confesional executate de românii din Iugoslavia interbelică.
A fost secretarul Asociaţiei corurilor şi fanfarelor şi unul dintre întemeietorii Astrei din Banatul iugoslav, deţinând funcţia de secretar general al acestei asociaţii. În afacerile bisericeşti s-a evidenţiat ca unul dintre cei mai activi propagatori ai Oastei Domnului în Banatul iugoslav, parohia din Sân-Mihai fiind una dintre primele care a înfiinţat o astfel de organizaţie în cadrul Bisericii Ortodoxe Române din spaţiul iugoslav. În domeniul publicisticii, deţine funcţia de redactor la ,,Novo doba” din Panciova (1935), fiind şi unul dintre iniţiatorii şi redactorii săptămânalului ,,Foaia poporului român” din Vârşeţ (1936-1938).
Pe coloanele ,,Foii Diecezane”, acesta publică câteva contribuţii deosebit de interesante, în general predici, şi anume: foiletonul „Cuvânt de conferinţă preoţească”, în anul 1930, apoi „Predică” şi „Sf. Mare Mucenic Dimitrie”. Constantin Rudnean s-a născut în 1904 în localitatea Satu Nou din Banatul sârbesc. Şcolarizarea (liceul şi facultatea) şi-o face la Cluj, avându-l ca profesor, printre alţii, şi pe marele istoric Ion Lupaş, medievist de renume.
Ca istoric, Constantin Rudneanu a dedicat studii importante activităţii revoluţionare a lui Eftimie Murgu, cunoaşterii districtului autonom al Caransebeşului în Evul Mediu, călătorilor străini care au trecut prin Banat şi învăţământului primar româno-iliric la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul sec. al XIX-lea. În contribuţiile sale a prezentat unele aspecte mai puţin cunoscute din istoria Banatului. Cadru didactic apreciat, diaconul Rudneanu a funcţionat ca profesor la Şcoala de cântăreţi din Caransebeş, înfiinţată în 1931, pentru ca apoi să treacă la postul de profesor la Şcoala normală din Arad.
Dr. Mircea MĂRAN, istoric
Articolul integral îl puteți citi în numărul 51 din 23-30 decembrie
