De 65 de ani, Marele Festival de Folclor al Românilor din Voivodina este puntea dintre trecut și viitor, dintre copilărie și bătrânețe, dintre dor și bucurie. Ediţia jubiliară a celui mai important eveniment pentru românii de pe aceste meleaguri a fost organizată pe 22 şi 23 august 2025 în localitatea Ecica. Pe parcursul celor două zile, pe scena mare în aer liber din parcul preafrumosului Castel din Ecica, au evoluat dansatori, orchestre, solişti vocali şi instrumentişti, corişti, în competiție şi în afara competiției, invitaţi şi oaspeţi de onoare de la noi şi din România.
Ecicănii au adunat toate resursele disponibile, asumându-şi cu responsabilitate maximă rolul de gazdă. S-au străduit ca publicul şi participanţii să plece mulţumiţi de la această manifestare. Aceasta nu ar fi fost posibil fără sprijinul unor instituţii şi organizaţii. Cea de-a 65-a ediție a Marelui Festival de Folclor al Românilor din Voivodina a fost susţinută de: Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Primăria municipiului Zrenianin, Secretariatul Provincial pentru Cultură, Informarea Publică și Relațiile cu Comunitățile Confesionale al Provinciei Autonome Voivodina, Secretariatul Provincial pentru Educație, Reglementări, Administrație și Minorități Naționale – Comunități Naționale, Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, Casa de Presă și Editură „Libertatea”, Castelul din Ecica, Comunitatea Locală Ecica, Şcoala Elementară ,,Dr. Aleksandar Sabovljev”, Centrul Cultural Zrenianin, precum şi de diferite întreprinderi din Zrenianin.
Festivalul a fost deschis cu un tablou inaugural inspirat de obiceiuri de Sânziene, adus pe scenă de Societatea Cultural-Artistică „Ștefan Ștefu” din Ecica, sub îndrumarea coregrafei Andreea Indru, asistată de Daria Indru și a dirijorului Titus Ciorogar, cu aranjamentele muzicale semnate de Todor Doru Ursu. Acest tablou a fost închinat memoriei regretatului coregraf Ionel Bugar, cel care ani la rând a dăruit acestei comunități pasiunea sa pentru dansul românesc.
Cuvintele de salut au venit din partea lui Roman Bugar, preşedintele festivalului. El a salutat oficialităţile prezente, în public aflându-se: Mihai Şerban, ministru plenipotenţiar al Ambasadei României la Belgrad, Daniel Bala, şef de misiune al Consulatului General al României la Vârşeţ, reprezentanţii autoguvernării locale a oraşului Zrenianin, Valentin Ardelean, preşedintele Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia, protopop Florenţiu Ianeş, reprezentant al Episcopiei Dacia Felix, Mariana Stratulat, directoarea Casei de Presă şi Editură ,,Libertatea”, Todor Doru Ursu, director al Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina şi, nu în ultimul rând, Marius Rămianţ.
Roman Bugar a adresat apoi câteva cuvinte, care au răsunat printre ramurile pomilor străvechi: ,,Acest festival este mai puternic decât orice dezbinare. De aceea, bine aţi venit la un festival care a dăinuit şi va dăinui”.
Cuvinte de apreciere şi felicitări pentru organizare a rostit Daniel Bala. ,,Valoarea acestui festival a fost recunoscută şi recompensată în anul 2018, când preşedintele României, Klaus Iohannis, a acordat acestei prestigioase manifestări Ordinul pentru Merit Cultural în grad de Cavaler. Sunt convins că ediţia din acest an va reconfirma locul fruntaş ocupat de exprimarea culturală românească în peisajul multicultural şi multiconfesional din Voivodina”, a spus, printre altele, Daniel Bala.
Celor prezenți li s-a adresat și Mihai Şerban: ,,Vă transmit salutul şi aprecierile întregii diplomaţiei româneşti. Un astfel de festival nu este doar ecoul trecutului românilor de pe aceste meleaguri, ci este garanţia unui viitor, păstrând frumuseţea identităţii româneşti. Primiţi îndemnul nostru, al diplomaţiei româneşti, pentru unitate, adresat întregii comunităţi a românilor din Voivodina”.
La umbra pomilor bătrâni și sub cerul de vară, s-au reunit cântecul și jocul românesc pentru a spune încă o poveste. Soliștii vocali și instrumentiști ai acestei ediții au fost acompaniați de Orchestra de Muzică Populară a Românilor din Voivodina, sub bagheta dirijorului Grațian Petrovici. Aranjamentele muzicale poartă semnătura maeștrilor Niță Frățilă, Petru Popa, Andrei Dajdiu, Ilie Cojocar, Todor Doru Ursu, Grațian Petrovici și Filip Baloș. Cântecul și jocul au fost însoțite de privirea atentă și înțeleaptă a juriului, alcătuit din: prof. univ. dr. Niță Frătilă, Mariana Anghel, profesoară de canto și Ioana Rusu Ardelean, artistă şi promotor de evenimente culturale.
Printre primii, pe scena de vară au urcat Corul Societății Cultural-Artistice „Ștefan Ștefu” din Ecica şi Corul Bărbătesc ,,Armonia bănăţeană”, interpretând câteva melodii corale. Aceste două formații au fost urmate de Orchestra de Muzică Populară a Românilor din Voivodina dirijată de Grațian Petrovici, interpretând o suită din Ardeal și Banat.
În continuarea programului, soliştii vocali şi instrumentişti au adus pe scenă o parte din sufletul satului din care provin. S-au prezentat: Andrei Tăpălagă (clarinet) şi Stivi Miuţă (voce) din Sân-Mihai, Alexandra Lelea din Torac (voce), Angela Pașca (voce) şi Ionelio Labode (acordeon) din Nicolinț, Liliana Dragodan (voce), Alexandru Graore (saxofon), Ramona Răduț (voce), Alina Trică (voce) din Vârșeț, Cristian Lungu (acordeon), Bogdan Daniel (voce) şi Ion Blaj (voce) din Grebenaț, Daniel Panciovan din Voivodina (voce), Mario Trăilă din Ecica (vioară) şi Valentina Secheșan din Petrovasâla (voce).
A urmat Grupul Vocal al Centrului Artei Populare din Nicolinț, acompaniat de Orchestra de Muzică Populară Românească „Lyra” din Torac. Formația a interpretat câteva melodii româneşti. Programul a continuat cu o suită de melodii tradiţionale din Torac interpretate de Orchestra „Lyra” (dirijor: Filip Baloş).
Cântecul și jocul nu sunt două lumi separate, ci două izvoare care se unesc în tradiția românului. Jocurile dau viață costumelor și obiceiurilor româneşti. Fiecare ansamblu a venit pe scenă nu doar cu pași și melodii, ci cu o întreagă poveste a locului din care provine. În continuarea programului, scena s-a umplut de culoare și de mișcare. Pașii dansatorilor au adus la Ecica imaginea horelor de altădată și bucuria satului întreg, în zile de sărbătoare. Prin mișcare și zâmbet, dansatorii păstrează nealterată frumusețea tradiției.
Iubitori ai folclorului, mai ales ai dansului românesc, au urmărit în continuare grupul de fete al Asociației pentru Artă și Cultură Românească „Vichentie Petrovici – Bocăluț” din Torac, instructor de dans fiind Adina Savić. Societatea Cultural-Artistică „George Coșbuc” din Grebenaț a prezentat pe scena din Ecica jocuri autentice de pe Valea Carașului (coregraf: Daniela Jicherean). Societatea Cultural-Artistică „Luceafărul” din Vârșeț a venit cu dansuri de pustă (coregrafi: Zoe și Drăgalin Jurca). A urmat grupul de fete al Centrului de Artă Populară din Nicolinț cu dansuri stilizate din Banat (coregraf: Mihaela Picioane). Asociația pentru Artă și Cultură Românească „Vichentie Petrovici – Bocăluț” din Torac a participat la cea de-a 65-a ediție a Marelui Festival de la Ecica şi cu secţia de folclor, readucând frumusețea satului bănățean prin dansuri tradiţionale din Torac (coregraf: Pera Ocolişan).
În aceste momente deosebite ale festivalului, publicul a avut prilejul să admire splendoarea portului popular, pe care l-au purtat toţi participanţii. Frumuseţea jocurilor şi splendoarea costumelor populare, purtate cu mândrie de membrii acestor formaţii de dansatori, este un fapt ce confirmă că păstrăm şi promovăm cântecul, jocul şi portul popular românesc – valori moştenite de la străbuni, pe care le transmitem generaţiilor care vin. Dansurile formațiilor participante au fost salutate cu aplauze frenetice din partea spectatorilor, care şi-au făcut simțită prezența într-un număr foarte mare, trăind emoţii intense pe toată durata programului minunat.
La finalul primei seri a Marelui Festival de Folclor al Românilor din Voivodina – R. Serbia, s-au prezentat invitaţii speciali. Ansamblul Profesionist ,,Junii Timișului” din Timișoara (România), în calitate de oaspete al festivalului, a adus în faţa spectatorilor clipe de neuitat și momente plăcute, cântec şi dans folcloric românesc. Au evoluat: orchestra cu melodii populare din Banat, un grup vocal, grupul de dansatori şi solişti vocali.
Prima seară a Marelui Festival de la Ecica a fost foarte reușită, cu multe emoții și momente de încântare.
Florin RAŞA
Festivalul de la Ecica – cea de-a doua seară a ediției jubiliare
Cea de-a doua zi a celei de-a 65-a ediții a Marelui Festival de Folclor al Românilor din Voivodina, desfășurată în grădina Castelului din Ecica, a reunit, din nou, public numeros, artiști consacrați și debutanți, dansatori și instrumentiști, toți uniți prin dorința de a păstra vie comoara cântecului și a jocului popular românesc. Atmosfera a fost de sărbătoare, încărcată de emoția unei aniversări importante și de energia unei generații tinere care urcă pe scenă.
Programul a început sub bagheta Orchestrei de Muzică Populară a Românilor din Voivodina, dirijată de Roman Bugar, avându-i, în calitate de coordonatori artistici, pe Petru Popa și Doru Ursu. Orchestra a oferit un prim moment de rezonanță emoțională – „Omagiu Solomon Magda – Monu”, o reverență adusă clarinetistului de excepție, figură de referință a muzicii tradiționale bănățene. A urmat o suită de muzică populară, cu aranjamente semnate de Petru Popa, care a dat tonul întregii seri, pregătind scena pentru soliști.
Pe parcursul spectacolului, orchestra a fost sprijinul constant al fiecărui interpret. Aranjamentele muzicale purtau semnătura unor nume de marcă: Niță Frățilă, Petru Popa, Andrei Dajdiu, Ilie Cojocar, Todor Doru Ursu, Grațian Petrovici și Filip Baloș. Această colaborare între generații de aranjori a adus diversitate și bogăție sonoră, punând în valoare fiecare glas și fiecare instrument.
Debutanți și voci consacrate
Primii care au pășit pe scenă au fost debutanții – un semn că festivalul are grijă să ofere șansa tinerei generații. Angelina Dan, tânăra din Ecica, a cucerit publicul prin simplitatea și căldura interpretării. A cântat „La casa cu drănicioară” și „Azi mă duc să joc și eu”, aceste cântece aducând prospețimea vârstei sale. Tot din Ecica, a urcat pe scenă și Aron Brenda, violonist de talent, care a interpretat „Ardeleana din Torac” și „De doi din Banat”, confirmând că vioara rămâne un instrument identitar pentru Banat.
Ecica a fost bine reprezentată și prin Laura Petrovici, interpretând cântecele „Cine mi-e drag e departe” și „Te aștept bage draga”, iar mai apoi și prin Lorena Bugar, altă debutantă, care a adus pe scenă melodiile „Măi băgiță bagea-l meu” și „Așa-mi zice lumea-n sat”. Emoțiile tinereții s-au împletit aici cu aplauzele calde ale spectatorilor, care au simțit sinceritatea interpretării.
Violonistul Adrian Bugar a încântat prin „Doina lu Ion Luca Bănățanu” și „Hațegana”, lucrări cu profunzime, cu aranjamente semnate de Doru Ursu și Petru Popa. De la Satu Nou a sosit Anastasia Ardelean, o voce sensibilă, care a interpretat „Frunzuliță măr rotat” și „De-aș putea să joc”, reușind să transmită un dor autentic.
Din Šarbanovac a venit Nemanja Pavlović, acordeonist, care a interpretat „Dunăre apă zglobie” și „Horă oltenească”, punând în valoare robustețea acordeonului. Un alt moment emoționant a fost cel al Teodorei Mic, din Satu Nou, care a cântat „Codrule ce te mândrești” și „Badea meu pereche n-are”, aducând pe scenă lirism și autenticitate.
Din Sumrakovac a venit Alexandar Culici, interpret la caval și fluier, care a ridicat publicul cu „Hora din Caval”, „Haiduceasca” și „Crenguță verde de brad”, toate în aranjamente de Grațian Petrovici. Pe scenă a urcat apoi și Virginia Ibănescu din Uzdin, cu piesele „Toată lumea zice așa” și „Bună dimineața, nană”, ambele în aranjamente de Petru Popa, cântece pline de savoarea umorului popular.
De la Ecica a venit Denis Lupșor, violonist, cu „Hora boierească” și „Hora staccato”, interpretări viguroase ce au cucerit publicul. Tot cu profunzime a cântat și Isidora Ioviță Isac din Iancaid, care a adus cântecele „Satule bătrân” și „Din Banatul meu ales”, în aranjamente de Doru Ursu.
Din Satu Nou, acordeonistul Sebastian Bogdan a interpretat „Hora lăutărească” și „Sârba”, piese de virtuozitate semnate de Grațian Petrovici. Cristina Mic, tot din Satu Nou, a cântat sâmbătă „Cât îi cerul plin de stele” și „Asta-i bătuta”, readucând aplauze generoase din partea celor prezenți.
Un alt moment aparte a fost al lui Titus Ciorogar, saxofonist din Ecica. Prestația sa scenică a început cu „Cântec de leagăn”, la saxofon, a continuat cu doina „Omul bun şi pomul copt”, interpretată vocal și s-a încheiat cu „Hora ca la vinerea mare”, la saxofon. Titus este cunoscut la această ediţie a festivalului nu doar ca instrumentist, ci și prin rolul său de dirijor și contribuția sa la prezentarea Societăţii Cultural-Artistice „Ştefan Ştefu” la ediția actuală a festivalului.
La clarinet, Lavinius Nicolaevici din Straja, a interpretat cu forță și măiestrie „Pupația-ș coama bălan”, „De ce n-ai venit aseară” și „Sârba lui Florin de la Spineni”, piese ce au adus la viață atmosfera de joc autentic.
Suite de viori, invitați speciali și nume mari
Un moment aparte a fost cel al suitelor de viori. Aron Brenda și Denis Lupșor din Ecica au cântat „Ardeleana lu Bocal”, Costel Magda și Adrian Bugar, tot din Ecica, au interpretat „De doi”, iar Roman Bugar și Marin Bugar au adus „Doina” și „Doiul Furtună”. Aceşti instrumentişti au demonstratlegătura strânsă dintre generații și forța tradiției.
Din București a venit Ioana Maria Ardelean, cu patru cântece de mare rafinament: „Inimă inimă amară”, „Ară badea sus pe coastă”, „Cetera cu patru strune” și „Drag mi-e Dealul Târgului”. Interpretările ei au adus un suflu românesc de peste graniță, subliniind legătura dintre comunitățile istorice româneşti şi țara mamă.
Tot la capitolul invitați, publicul s-a bucurat de prestația lui Radu Cuciureanu, taragotist din Timișoara, care a cântat „Sus sus sus la furca Cernii” și „Doiu lu Luca”, piese ce au demonstrat forța acestui instrument unic.
Unul dintre cele mai așteptate momente a fost recitalul Marianei Anghel, voce de renume din Alba Iulia, care a interpretat „Vai de lin vai de pelin”, „Vai de mine ce de om”, „Hai feciori la Hațegana” și „Vin românii, vin la Alba iar”.
Dans și tradiție scenică
Festivalul a adus și ansambluri de dans. Din România, Ansamblul „Sorocul” din Racovița a prezentat trei suite coregrafice: „Hora” (coregrafia Andreei Indru), „Sorocul” (Dana Jicherean și Andreea Indru) și „Dans de fete” (Dana Jicherean și Andreea Indru). Prezența lor a fost o punte între comunitățile românești.
Tot din Ecica, Societatea Cultural-Artistică „Lala” a adus „Dansul de toamnă”, un colaj de jocuri din Banat, sub coordonarea coregrafului Zoran Tošić, cu asistenții Aleksandra Stefanović, Vukašin Šofejović și Titus Ciorogar. Energia și eleganța dansatorilor au încununat seara într-o notă de multiculturalitate româno-sârbă cu iz local.
La finalul serii, prof. univ. dr. Niţă Frăţilă, în calitate de preşedinte al juriului, a prezentat deciziile comisiei de evaluare şi a înmânat diplomele laureaţilor ediţiei. Premiul pentru cel mai bun solist vocal debutant a fost cucerit de Lorena Bugar din Ecica, iar premiul pentru cel mai bun solist instrumentist i-a revenit lui Nemanja Pavlović, acordeonist din Šarbanovac. La secţiunea soliştilor vocali, toate cele trei premii au ajuns la Satu Nou prin Anastasia Ardelean (premiul III), Teodora Mic (premiul II) și Cristina Mic (premiul I). La secţiunea soliştilor instrumentişti, premiul III a fost cucerit de Cristian Lungu, acordeonist din Grebenaţ, premiul II i-a revenit lui Ionelio Labode din Nicolinţ, iar premiul I a rămas la Ecica, fiind cucerit de Adrian Bugar, interpret la vioară din localitatea gazdă.
A doua seară a festivalului s-a încheiat cu aplauze îndelungate și cu sentimentul unei seri în care scena a aparținut, deopotrivă, artiștilor consacrați și debutanților. Toți participanții – soliști vocali și instrumentiști, ansambluri, orchestra și invitații speciali – au creat împreună un tablou viu al folclorului românesc din Voivodina și din România.
Ediția a 65-a a Marelui Festival de Folclor al Românilor din Voivodina a confirmat că acest eveniment rămâne un reper cultural major, un loc unde tradiția nu doar că se păstrează, ci este şi revalorificată prin fiecare generație de artiști.
Mircea LELEA
EXPOZIȚIA
„DIN ZESTREA STRĂBUNICILOR”
Vineri, cu începere de la ora 18, în incinta spațiului expozițional al Galeriei Coloniei Artistice Ecica, la intrarea în complexul Castelului din Ecica, a fost vernisată expoziția ,,Din zestrea străbunicilor”.
Această expoziție bogată în exponate a pus în prim-plan un curcubeu de culori, reprezentând costumele populare și portul vechi tradițional românesc din Ecica. Vizitatorii au putut admira costume populare românești de sărbătoare și de port, chilimuri, prosoape, lenjerii brodate manual, fețe de mese, unelte vechi folosite în gospodăriile țărănești, panouri cu fotografii vechi ale portului tradițional ecican. În acelaşi timp, au avut şi ocazia de a degusta bunătăți gastronomice după rețete culinare vechi de secole, cu influențe multietnice din Ecica.
LANSARE DE CARTE
Al doilea eveniment din cadrul manifestărilor adiacente ale celei de-a 65-a ediţii, jubiliare, a Marelui Festival de Folclor al Românilor din Voivodina, s-a desfășurat sâmbătă, 23 august, în Sala de vânătoare a Castelului din Ecica. Lansarea de carte „Conversație cu o ocazie”, a autorului Milutin Mićić, a fost una cu totul neobișnuită, fiind o serată literară revigorantă, cu conversații despre esența vieții, despre rebeliune, iubire, dreptate și oameni.
Moderatorul evenimentului, Ervin Gazdag, a oferit publicului oportunitatea de a dialoga cu autorul și de a fi egali între cei diferiți. Cvijetko Pavlović, în calitate de critic de carte, a oferit o recenzie specială a acesteia.
Tânărul violonist ecican, Aron Brenda, a învăluit evenimentul în mantia muzicii de vioară, iar o notă specială a fost melodia compusă de gazda acestei serate, scriitor, poet, pictor, sculptor, artist multidisciplinar, Milutin Mićić.
Subiectele abordate necesită dedicare ascultării, deoarece autorul le-a impus, sugestiv, ca temă pentru înțelegerea esenței omului și a scopului personal în această viață pământească.
Lansarea a avut loc tocmai la Ecica deoarece în volumul „Conversație cu o ocazie” autorul și-a înșirat gândurile prin cuvinte, evocând unele personalități și evenimente din această localitate multietnică.
Dan MATA
