Pentru a nu provoca conflicte interetnice, în special în localităţile urbane în care convieţuiau mai multe popoare, noile consilii municipale înfiinţate după intrarea armatei sârbeşti erau alcătuite din apartenenţii tuturor popoarelor care trăiau în aceste oraşe şi care aveau consiliile lor naţionale. Astfel, la Vârşeţ a fost, pe 17 noiembrie, înfiinţat un nou Consiliu Municipal, alcătuit din 25 de sârbi, 25 de germani, 25 de maghiari şi 25 de români, avându-l de preşedinte pe protopopul ortodox român Traian Oprea. Acest consiliu se îngrijea de aprovizionarea populaţiei cu alimente şi de iluminarea oraşului, oferind sprijin şi localităţilor din împrejurime de a-şi înfiinţa consilii locale.
O situaţie asemănătoare o constatăm şi la Biserica Albă. Primarul i-a invitat pe germanii, sârbii, maghiarii şi românii de vază din oraş şi, pe 25 octombrie, a fost înfiinţat Consiliul Popular şi Garda Populară, care avea aceeaşi sarcină ca şi în celelalte localităţi. După eliberarea oraşului, a fost format un Consiliu Municipal alcătuit din 43 de membrii, dintre care 21 sârbi, 11 germani, 6 maghiari şi 5 români. Ca urmare a evenimentelor revoluţionare din împrejurimile Bisericii Albe, printre care s-a evidenţiat proclamarea „Republicii Kusić”, comandantul armatei sârbeşti a cerut de la Consiliul Municipal o listă a oamenilor de vază care vor garanta ca ostateci menţinerea păcii şi a siguranţei în oraş.
Pe această listă se găseau 30 de cetăţeni, dintre care 5 sârbi, 20 de germani, 3 români şi 2 maghiari. Problema principală în oraş o reprezenta lipsa de alimente. În oraş se găseau doar 6 vagoane de făină şi cartofi. Jumătate din aceste provizii au fost împărţite cetăţenilor, iar cealaltă jumătate a fost menită armatei. În Panciova, în care trăia o populaţie românească mai puţin numeroasă decât la Vârşeţ şi Biserica Albă, în Consiliul Popular nu au fost încadraţi şi românii.
Consiliile Populare au fost înfiinţate pe întregul teritoriu al Banatului. Acestea au fost, de fapt, organe provizorii ale puterii, care aveau sarcina de a asigura proprietatea, siguranţa personală, ordinea şi pacea, având într-o oarecare măsură elemente de organe cu caracter revoluţionar.
dr. Mircea MĂRAN
Articolul integral îl puteți citi în numărul 50 din 14 decembrie
