Cuvântul scris, păstrător al identității și protector al memoriei împotriva uitării

Dr. Jasmina Glišić este una dintre cele mai ilustre personalități ale comunității românești din Serbia de Răsărit, un nume emblematic în cercetarea istorică și în eforturile neobosite pentru conservarea limbii și culturii românești. Vicepreședintă a Consiliului Național al Minorității Naționale Române, președintă a Asociației Părinților care doresc ca ai lor copii să învețe limba română și corespondentă a săptămânalului „Libertatea”, ea și-a dedicat întreaga carieră misiunii de a apăra și promova identitatea etnică și culturală a românilor din această regiune.

Cartea sa, „Românii din Serbia de Răsărit în perioada 1718 până în prezent. Între asimilare și identitate”, bazată pe teza sa de doctorat, a fost distinsă cu prestigiosul titlu ,,Cartea Anului” la Editura „Libertatea”. Lucrarea a devenit un reper esențial pentru studiul istoriei românilor din Serbia de Răsărit, aducând în prim-plan aspecte valoroase ale trecutului și deschizând noi perspective pentru cercetători.
În calitate de vicepreședintă a Consiliului Național Român, dr. Glišić a fost inițiatoarea unor proiecte remarcabile, dedicate păstrării limbii române. Deschiderea Biroului Consiliului Național la Kučevo, organizarea cursurilor de limba română și celebrarea unor evenimente culturale importante sunt doar câteva dintre realizările sale notabile. Prin eforturile sale, limba română a câștigat o vizibilitate sporită în regiune, iar tradițiile comunității au fost reînviate cu succes.
Dr. Glišić subliniază rolul esențial al familiei în perpetuarea identității culturale, considerând educația în limba română ca fiind fundamentul acestui proces. Ea pledează pentru trezirea unui spirit de cercetare în rândul tinerilor, pentru ca memoria colectivă să fie păstrată, iar limba maternă să dăinuie.
Prin dedicația sa academică şi socială, precum și prin angajamentul jurnalistic, dr. Jasmina Glišić oferă un exemplu elocvent de implicare și devotament. Activitatea sa reflectă armonia dintre tradiție și modernitate, iar cuvântul scris, sub îndrumarea sa, rămâne un pilon solid în lupta împotriva uitării.

Mariana STRATULAT

Articolul integral îl puteți citi în numărul 51 din 21 decembrie