Cu etnologul Marjanović, am discutat despre importanța Fășancului, despre deosebirea acestui obicei față de alte obiceiuri și multe altele, pe care le veți afla în acest material.
În ce constă importanța Fășancului din Grebenaț și până unde s-a ajuns cu cercetarea acestui obicei?
„Făşancul de la Grebenaţ are o importanţă dublă pentru cultura naţională, în primul rând, se referă la mobilitatea motivaţională a tuturor locuitorilor din Grebenaţ, şi integrarea în jurul lor a unei sărbători importante, reprezentare colectivă care a devenit oarecum importantă pentru mediul local și a devenit trăsătură recunoscută a culturii populare românești din sudul Banatului. Ca o altă importanță, subliniez eforturile și entuziasmul de a organiza în fiecare an carnavalele cu sprijinul tuturor categoriilor de locuitori, de la cei mai în vârstă până la cei mai mici, cu sprijinul vizibil al instituțiilor vitale: școală, instituția preșcolară, asociații, Comunitatea Locală.
Studiile recente despre Fășanc, ca fenomen de obiceiuri durabile într-un timp limitat (asociat cu postul Paștelui) au început imediat după Al Doilea Război Mondial, iar până în ziua de astăzi Grebenațul, a devenit, odată cu acest eveniment interesant, o localitate demonstrativă în care se lucrează pe teren cu studenții și cu profesorii de la Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din Belgrad, conduşi de profesorul Slobodan Naumović, cu studenții de etnomuzicologie de la Facultatea de Muzică din Belgrad, conduși de profesoara Selena Rakočević și cu studenții de la cursul pentru dansuri tradiționale din cadrul Școlii de Studii Înalte pentru Educatori din Kikinda, conduși de profesoara Vesna Marjanović. Astfel, este posibil ca studenții să înțeleagă în mod explicit stratificarea culturii tradiționale populare, cât și importanța spațiului multicultural. Pe lângă pregătirea viitorilor experți din domeniile științifice menționate, mai amintim și vizitele antropologilor de la Institutul de Studii Balcanice din Belgrad (dr. Biljana Sikimić) și de la muzee, precum Muzeul Voivodinei din Novi Sad, Muzeul Popular din Panciova etc.
Având în vedere că tradiția este fluidă și vie, și că în timpul transmiterii din generație în generație se schimbă constant, se modernizează și se adaptează la timpul în care trăim, carnavalurile trebuie monitorizate continuu pentru a le înțelege unicitatea și toate semnificațiile pe care le au ca purtători ai acestei practici şi ritualuri, care azi reprezintă doar o manifestare tradițională. Cercetările trebuie deci armonizate în timp, adică să se înfăptuiască în momentul în care are loc evenimentul, și toate acestea au fost posibile până în prezent luând exemplul pulsării grebencenilor în preajma Fășancului și în timpul desfășurării acestuia, pentru că se desfășoară din an în an.”
Adriana PETROI
Articolul integral îl puteți citi în numărul 12 din 19 martie 2022
