Organizează anual treizeci de manifestări culturale, îi ajută pe cei care doresc să-și publice cărți, este un promotor al culturii românești și în special al celei bănățene, este mereu angrenat în viața bănățenilor săi și a făcut din acest colț de Voivodina un loc primitor pentru artiștii din toate locurile. Nu uită nici de clubul de fotografie și nici de vestita pictură naivă a Uzdinului. Pentru toți are un loc, pentru toți are putere și ajutor. Deși l-am întâlnit între două drumuri pe interlocutorul nostru de astăzi, scriitorul Vasile Barbu, revederea nu a fost mai puțin plăcută.
Lumea vă cunoaște mai mult ca pe Vasile Barbu de la SLA ,,Tibiscus”, care îi ajută pe toți să-și publice cărți, să-și organizeze evenimente. Cum a luat ființă SLA ,,Tibiscus”, ce faceți dumneavoastră prin intermediul ,,Tibiscusului” și de ce faceți aceste lucruri?
Ne-am înființat în 1990, când au putut lua naștere organizații culturale independente, pe lângă cele bugetare existente. Acum noi suntem un ONG. Ne axăm pe mai multe domenii, avem Casa Românească, Muzeul Memoriei Uzdinului și Biblioteca ,,Petru Mezin”. Avem și Galeria ,,Torna, torna fratre”, în amintirea primelor cuvinte românești, unde organizăm anual în jur de douăzeci de expoziţii de carte, pictură, fotografie artistică, port popular.
Anual organizăm treizeci de manifestări culturale românești, puse în slujba păstrării identității noastre naționale și a întăririi iubirii de neam a românilor. Cea mai importantă manifestare a noastră este Festivalul Internațional de Poezie ,,Drumuri de spice”, anul acesta ajuns la ediția cu numărul douăzeci și nouă. E unicul festival de poezie românească din Serbia, unde se acordă mai multe premii. Marele premiu pentru poezie este Sfântul Gheorghe. În anii precedenţi, laureați ai festivalului au fost marii poeți ai neamului românesc: Leonida Lari, Grigore Vieru, Vasile Tărâțeanu, Adrian Paunescu, Cezar Ivanescu, Petre Stoica, Nicolae Dabija, Mircea Dinescu și alții, iar dintre timișoareni au fost premiați regretatul Aurel Turcuş și Eugen Dorcescu. Anul trecut marele premiu s-a dus spre doamna Aura Christi. O altă manifestare emblematică, aș zice, este Simpozionul Internațional ,,Oameni de Seamă ai Banatului”, care în acest an, în aprilie, ajunge la a douăzeci și șasea ediție.
Marea realizare a acestui simpozion este că am reușit după fiecare ediție să tipărim actele Simpozionului ,,Oameni de Seamă ai Banatului”, așa că, pot spune că adevărata bibliotecă a personalităților bănățene, care au lăsat urme în timp și spațiu, se scrie aici, în Banatul sârbesc, la Uzdin.
Alte manifestări culturale importante pentru români din Voivodina, care se organizează la Uzdin sunt: Concursul de Recitatori ,,Buna Vestire” și colocviile literare dedicate lui Eminescu, ,,Dragul meu Emin”. Avem de asemenea două manifestări dedicate fenomenului literar în grai bănățean, Festivalul ,,Todor Crețu Toșa-Petru Dimcea” și Întâlnirile Scriitorilor în Grai Bănățean ,,Ioța Vinca”.
În fiecare an, în luna iulie, avem Zilele Uzdinului, când, în decurs de o lună, organizăm peste zece manifestări culturale.
Festivalul de Datini și Obiceiuri la Români ,,Fie în veci de veci lăudat” este o altă manifestare de care ne bucurăm. Tot la noi, la Uzdin, realizăm și Zilele Presei Bănățene. Cu specific local organizam un festival al berii, ,,Fest cu berea”, pentru țuică avem Gala Răchiei și Roadele Toamnei, ca o celebrare a recoltei.
Pentru iubitorii de umor avem Campionatul Spuitorilor de Bancuri.
Fără îndoială că, pentru noi, cartea noastră de vizită, este publicația ,,Tibiscus”, care apare neîntrerupt din 1990. Este o publicație lunară și este numită oglinda sufletului românesc. Toți cei care sunt încadrați la ,,Tibiscus” au statutul de voluntari, nefiind plătiți pentru contribuțiile lor.
Ne mândrim și cu colaborarea pe care o avem cu asociații culturale din patria mamă, cu instituții, și cu mulți oameni de bună credință, truditori ai limbii noastre.
Eu dintotdeauna am lucrat doar în instituții culturale romaneşti, angajat în ele. Facem toate acestea pentru că vrem să fim truditori în limba noastră, vrem să lucrăm pentru neamul nostru, vrem să răspândim valorile de netăgăduit ale culturii și spiritualității românești, vrem să întărim relațiile de frățietate între români, vrem să promovăm patrimoniul nostru cultural, moștenirea din străbuni, valorile și tradițiile, pe care ne trudim să le păstrăm cu sfințenie, acum când sunt atât de amenințate cu dispariția. În acest sens am înființat Ansamblul de Tradiții Strămoșești ,,Gheorghe Lifa”, în memoria marelui nostru folclorist și scriitor, un dascăl de suflet și deschizător de orizonturi, originar din Uzdin.
Avem înființată Asociația Scriitorilor în Grai din Voivodina, unde adunăm scriitori în grai la diverse manifestări.
Când ați început să scrieți în grai? Scrieți doar în grai, doar poezie?
Am început să scriu în grai când m-am întâlnit cu Ionel Stoiț, cel mai mare promotor al graiului bănățean la noi, în Voivodina. Cele mai multe scrieri ale mele sunt însă în limba literară.
Câte volume de poezii aveți tipărite?
Am în limba română douăzeci de titluri, iar în grai patru: Năloagă în fondroc, Dor-durimea mă astrucă, Șî scrârțăie și floandără și zdrâncănie și Doi într-unu, ca purșeii la purcari.
Câte volume de poezii ați tipărit pentru alții?
Editura Tibiscus, până în momentul de față, a tipărit peste două sute cincizeci de titluri, printre care și mai multe cărți în dulcele grai bănățean. Am publicat autori precum Ionel Stoiţ, Costa Roșu, Florian Copcea, George Vidican, Acradie Chirşbaum, Vasile Morar, Valerie Grosu, Trifu Șoșdean și alții.
Florina Ariana Colgia
Articolul integral îl puteți citi în numărul 19 din 7 mai 2022
