Punte literară între cultura română și cea sârbă
Satu Nou a devenit, în seara zilei de 29 martie, gazda unui eveniment cultural de aleasă ținută, dedicat omagierii unuia dintre cei mai importanți clasici ai literaturii române, Liviu Rebreanu. Într-o atmosferă încărcată de emoție și respect pentru patrimoniul literar, a fost lansată o nouă ediție, în limba sârbă, în traducerea lui Aurel Gavrilov, a celebrului său roman, ,,Ciuleandra”, apărută sub egida Editurii „Ključ” din Belgrad.
Publicată pentru prima dată în anul 1927, opera a cunoscut de-a lungul timpului o largă circulație internațională. Pentru publicul sârb, accesul la această capodoperă a fost posibil încă din 1964, datorită traducerii realizate de ziaristul și traducătorul Aurel Gavrilov, originar din Satu Nou. Prima ediție, o broșură modestă, devenită astăzi o raritate bibliofilă, a fost readusă în atenția cititorilor prin reeditarea din 2025, realizată într-o formă grafică modernă, în preajma Târgului de Carte de la Belgrad.
În deschiderea evenimentului, fondatorul și directorul editurii, Milan Trpković, a adresat un cuvânt de salut, evocând geneza acestui demers editorial. Acesta a subliniat preocuparea constantă a editurii de a readuce în circuitul publicului opere clasice nu doar din literatura sârbă și greacă, ci și din cea română, conturând astfel o punte culturală durabilă între spații literare diverse.
Referindu-se la roman, editorul a schițat, cu finețe și fără a dezvălui pe deplin conținutul narativ, universul tulburător al operei, construit în jurul personajului Puiu Faranga, exponent al unei vechi familii aristocratice, a cărui dramă interioară culminează cu un gest tragic. Povestea sa, strâns legată de misterioasa Mădălina, întâlnită în vârtejul dansului „Ciuleandra”, capătă valențe profunde de analiză psihologică și tensiune existențială.
Teodora Smolean
Articolul integral îl puteți citi în numărul 14 din 4 aprilie 2026
