În perioada 15-20 august, Complexul Sportiv Național Izvoru Mureșului a găzduit cea de-a XXI-a ediție a Universității de Vară „Izvoru Mureșului”. Evenimentul a fost organizat de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni (Bucureşti), Centrul European de Studii Covasna-Harghita (Sf. Gheorghe), Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române (București), Centrul de Cercetări și Studii Regionale (Târgu Mureș), și cu binecuvântarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei.
Universitatea de Vară „Izvoru Mureșului” a adunat personalități politice precum europarlamentarul Claudiu Târziu, preşedintele Alianţei pentru Unirea Românilor, George Simion, preşedintele Comisiei pentru Românii de pretutindeni din Senatul României, Adrian Cătană, fost ministru al Afacerilor Externe, Adrian Severin, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senatul României, senatorul Titus Corlățean, lideri ai asociațiilor și ai comunităților românești din regiunile istorice și diaspora.
Pe parcursul celor șase zile, participanții au avut ocazia să ia parte la o serie de sesiuni de comunicări științifice, dezbateri publice și evenimente culturale. La aceste dezbateri au participat și lideri ai românilor din Voivodina și Serbia de Răsărit. Dezbaterile din ziua a treia au început cu intervenția lui Predrag Balašević, președintele Partidului Neamului Românesc din Serbia. Acesta a declarat că românii din Serbia de Răsărit se simt „ignorați de țara mamă și de instituțiile statului român”. Balašević a subliniat că, de-a lungul timpului, situația nu s-a îmbunătățit, devenind din ce în ce mai dificilă, mai ales din cauza faptului că tinerii nu mai vorbesc limba română, punând astfel în pericol existența acestei comunități de 300.000 de români din Serbia de Răsărit.
În opinia sa, atât Ambasada României din Serbia, cât și Consulatul General al României la Zajecar nu întăresc legăturile firești pe care ar trebui să le aibă cu Partidul Neamului Românesc, cu Episcopia Ortodoxă Română Dacia Felix și cu asociațiile românești.
Zavișa Jurj, președintele Asociației pentru Cultura Românilor/Vlahilor „Ariadne Filum” din Serbia de Răsărit, a remarcat cu tristețe că statisticile oficiale subestimează numărul real al românilor din regiune. El a subliniat că una dintre cele mai grave probleme este situația învățământului, care rămâne extrem de dificilă, menționând că doar câteva sute de copii studiază limba română, și aceasta doar două ore pe săptămână. Jurj a evidențiat că păstrarea limbii române este complicată din cauza lipsei unei infrastructuri educaționale adecvate. Singurul sprijin real al comunității rămâne este Biserica Ortodoxă Română.
M.M.
Articolul integral îl puteți citi în numărul 34 din 24 august