În general, oamenii sunt doritori să vadă minuni. Și bineînțeles că, atunci apar mulți excroci, care fac tot ce e posibil să păcălească și să câștige bani de la cei ,,slabi de înger”! Pentru că încă mai există asemenea încercări, vă ofer părerea mea.
Dorinţa creştinilor de a cumpăra cărţi religioase, icoane şi alte obiecte de cult, a făcut să crească numărul producătorilor de astfel de obiecte şi, de asemenea, numărul ,,şmecherilor” care speculează încrederea cumpărătorilor.
Nu este foarte greu să descoperi că impostura are şi ea treptele ei: de pildă, una este să oferi răşină urât mirositoare, vopsită în culori vii și recomandată ca și ,,smirnă de la Muntele Athos”, şi altceva este să susţii ideea că ar exista tămâie ,,bună” pentru anumite desfăcături de farmece, sau tămâie ,,specială” pentru dezlegarea cununiilor, tămâie pentru exorcizare, tămâie pentru ferirea de orice primejdie, tămâie ce te vindecă de pietre la rinichi şi aşa mai departe.
De-a lungul vremii s-a găsit pe piaţa liberă (deh! cererea şi oferta!) anumite obiecte sau materiale întrebuinţate în cult – tămâie, agheasmă, pământ din locurile sfinte, lemn din Crucea lui Hristos, bucăţi de material pentru veşminte, sticluţe cu ,,apă din Iordan”, uleiuri puternic-mirositoare, vândute ca ,,Sfântul şi Marele Mir” şi alte mărfuri – însoţite de instrucţiuni de folosire în anumite practici pseudo-religioase, care mai de care mai alambicate şi mai trăsnite, practici ce ar asigura diverse vindecări, exorcizări şi împliniri personale.
Iată ce se recomandă ,,utilizatorilor”: ,,Acest pliculeţ de smirnă cu aromă de flori de câmp are originea din practicile de exorcizare ale Sfinţilor Părinţi de la Sfântul Munte Athos. Iată instrucţiunile de o maximă necesitate pentru toţi acei care vor să scape de dezlegări de farmece (?) atât pe corp cât şi la casa unde …locuieşte” (probabil un om cu ceva şcoală ar fi scris: ,,locuiesc”). Urmează, desigur, ,,reţeta duhovnicească” în cuprinsul căreia sunt amestecate cuvinte băbeşti ce nu au nimic comun cu limbajul Molitfelnicului ortodox, cu recomandări ,,precise” cu privire la necesitatea cumpărării cât mai multor astfel de pacheţele miraculoase (omul trebuie să-şi vândă marfa, nu?!). Mai găseşti însemnări referitoare la norma zilnică de tămâiat la ore fixe (de obicei la 12.00 şi 00.00), precum şi repetiţii obositoare ale unor cuvinte închinate Sfântului Antonie (sau Anton de Padova), Maicii Domnului sau Sfintei Treimi, sau indicaţii privind obligaţia de a transmite şi altora reţeta miraculoasă a oricăror vindecări.
Pr. Petru Berbentia
Articolul integral îl puteți citi în numărul 14 din 1 aprilie 2022
